Ce facem când ajungem la bătrânețe și nu mai avem pe nimeni? Video

Campania Națională „Sănătatea nu are vârstă”, inițiată de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a ajuns la Constanța cu un nou eveniment dedicat educației medicale pentru seniori. Specialiști din mai multe domenii au susținut conferințe despre prevenție, îmbătrânire activă și acces echitabil la servicii de sănătate. Reporterii Replica de Constanța au vorbit atât cu organizatoarea acestui eveniment dar și fondatoarea asociației, Alexandra Dobre, cu psihologul Ani Cășărică dar și cu Raluca Sîmbotin de la MSD România.

Prezidiul evenimentului

Campania își propune să aducă în prim-plan teme esențiale legate de sănătatea persoanelor vârstnice, dar și să informeze publicul larg cu privire la importanța controalelor medicale regulate, a screeningului preventiv și a stilului de viață sănătos.

Trebuie să muncim tot mai mult pentru a ne susține familia

„Am fondat Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă în anul 2020. Totul a pornit de la faptul că eu însumi sunt un copil crescut la țară, de bunici, unde am văzut ce înseamnă truda, ce înseamnă munca din greu, dar am văzut și am învățat ce înseamnă valorile și tradițiile noastre. Noi găteam în casă, stăteam împreună la masă, bunicii mei se îngrijeau de mine și de fratele meu cu toate cele necesare și am avut ocazia să văd ce înseamnă o viață simplă, dar fără griji, la momentul respectiv. Totodată, fiind alături de ei pe parcursul anilor, pe unii i-am pierdut. Mai trăiește doar bunica din partea mamei și am putut să văd ce înseamnă și o bătrânețe fără sprijin – nu din rea-voință sau rea-credință din partea părinților mei ori a copiilor lor, ci mai degrabă din cauza vremurilor pe care le trăim. Trebuie să muncim tot mai mult, trebuie să avem mai multe locuri de muncă pentru a ne susține familia; la fel se întâmpla și cu părinții mei, iar timpul pe care îl puteau aloca bunicilor mei era destul de redus. Mai ales că noi locuim în București, iar bunicii sunt în provincie” a transmis Alexandra Dobre.

Video 1:

Ce facem când ajungem la bătrânețe și nu mai avem pe nimeni?

„De aici a pornit întrebarea: „Ce facem când ajungem la bătrânețe și nu mai avem pe nimeni?”. Sunt cazuri – și sunt foarte multe – de oameni care nu au niciun fel de aparținător: nu au copii, nu au nepoți, nu au frați, surori, nu mai au soț sau soție și sunt efectiv complet singuri. De aici a plecat practic această idee. Noi suntem în continuare singurii care promovăm în România conceptul de îmbătrânire activă și sănătoasă. Asta înseamnă că nu trebuie să privim bătrânețea ca pe o etapă finală, ci, dimpotrivă, ca pe o nouă etapă a vieții noastre, pe care să o trăim cu demnitate, sănătate și bucurie. Asta încercăm să facem. De aceea am inițiat această campanie națională de educație pentru sănătate, prin care oamenii să fie învățați – de către specialiști, nu de către noi – cum să își protejeze sănătatea. La aceste evenimente invităm medici reputați, specialiști, medici primari, profesori universitari, doctori în diverse specializări, care îi învață efectiv cum să prevină anumite afecțiuni, cum să le recunoască și cum să le trateze acolo unde este cazul. Acest demers ajută și prin prisma faptului că medicii de familie nu mai au suficient timp la dispoziție să discute cu fiecare pacient. Prin aceste conferințe, pe care le organizăm în toată țara, încercăm să oferim oamenilor, mai ales celor din provincie sau din zone mai puțin dezvoltate decât Bucureștiul, ocazia de a discuta și de a interacționa cu medici specialiști, de a pune întrebări, de a primi răspunsuri și de a afla noutăți din domeniul medical.”

În ultimii ani oamenii preferă să se consulte mai mult cu instrumente online în legătură cu probleme medicale

„Mă îngrijorează faptul că observ, chiar și printre membrii noștri – peste 30-40 de mii de persoane deja înregistrați în evidențele noastre –, că în ultimii ani preferă să se consulte mai mult cu instrumente online în legătură cu probleme medicale. Întreabă acolo, de exemplu, dacă au fost depistați cu cancer, dacă ar trebui sau nu să facă chimioterapie. Este absolut îngrijorător. Tehnologia a evoluat foarte mult, iar medicii nu mai au atât de mult timp la dispoziție. Nu este vorba de rea-credință, ci pur și simplu de lipsa timpului, care nu le mai permite să discute în detaliu cu seniorii. Totodată, pentru seniori este mai facil să acceseze aceste instrumente tehnologice.

Alexandra Dobre , Emilia Babu

De aceea am inițiat și campania națională de educație privind securitatea cibernetică. Seniorii folosesc telefoane, tablete, laptopuri, Facebook, TikTok și alte platforme, dar nu întotdeauna știu să le utilizeze în siguranță și ajung să cadă pradă metodelor de phishing sau altor tentative de fraudă online, prin care li se fură datele sau economiile. Încercăm, cu ajutorul specialiștilor, să-i învățăm cum să evite astfel de probleme. Îmi place foarte mult ce văd aici, în Constanța. Este un oraș foarte dinamic, care îmbină tradițiile cu modernitatea. Am văzut bunici care își plimbau nepoții pe faleză, am văzut bunici care se bucurau de o după-amiază frumoasă alături de copii. 

Am petrecut o după-amiază frumoasă alături de copii și erau chiar mai multe generații – copii și probabil nepoți. I-am văzut foarte interesați și bucuroși de subiect și încântați că am ajuns aici. Mulți dintre ei nu știau, evident, ce facem noi și i-am văzut că ne căutau pe Facebook, pe Instagram, pe aplicațiile mobile pe care le folosește fiecare. Interacțiunea a fost una foarte plăcută și mă bucur că am reușit să ajungem aici.”

Video 2:

„În prealabil, am lansat acest proiect în luna mai, în București, în prezența ministrului sănătății de la acel moment și a mai multor personalități din domeniul medical. Apoi am fost în Brașov, în Brăila, iar luna viitoare mergem la Craiova. Ușor, ușor încercăm să ajungem în cât mai multe orașe din țară. Sigur că ne este destul de greu, pentru că tot ceea ce vedeți astăzi se susține exclusiv din fonduri private și, prin urmare, depindem de bunăvoința partenerilor noștri privați pentru a putea realiza aceste evenimente, fiindcă ei le finanțează. La început n-a fost ușor. În primii ani mi-a fost chiar foarte greu; îmi aduc aminte că mai mult finanțam din buzunarul propriu activitatea asociației. Dar, treptat, am creat conținut de calitate, am adus oameni de calitate alături de noi, am crescut baza de date cu un număr considerabil de persoane – câteva zeci de mii – cu care avem activități lunare. În București organizăm lunar evenimente la care participă aproximativ o mie de persoane, fie culturale, fie sportive și de alt tip. Astfel, partenerii au început să vadă în noi un colaborator serios, care are ce transmite și care poate aduce mase de oameni la evenimente și activități. A fost un schimb de beneficii reciproce. Dacă la început a fost greu, acum mă bucur să văd că tot mai des și partenerii ne caută pe noi pentru a se asocia și pentru a participa la activitățile noastre.”

Seniorii nu mai sunt ajutați de familie la fel de mult

„Pe viitor avem în plan, chiar anul viitor, să lansăm două concepte noi: Academia de Îmbătrânire Activă și Longevitate – unde ne propunem să organizăm și cursuri de formare profesională pentru mai multe categorii de specialiști care lucrează cu vârstnicii – și primul târg de servicii pentru seniori, probabil la RomExpo, cea mai cunoscută locație pentru astfel de evenimente. Am înregistrat deja la OSIM aceste două concepte pentru a ne asigura că rămânem autorii lor intelectuali. Totodată, lucrăm, încă de anul trecut, la deschiderea unui centru de zi în București. Am făcut pași importanți, am identificat un spațiu, iar planurile sunt destul de mari. Seniorii nu mai sunt ajutați de familie la fel de mult ca în trecut. Totuși, în continuare văd familii preocupate de bunicii și părinții lor: nepoți care își duc bunicii la doctor, au grijă de ei, le duc mâncare caldă, încearcă să le găsească soluții chiar și în centre rezidențiale private, deși costurile sunt mari. Pe de altă parte, există și exemple negative: oameni care nu sunt la fel de empatici, nu au grijă de părinți sau bunici așa cum ar trebui. Cred însă că, treptat, mentalitatea se poate schimba – nu știu dacă și sufletul, pentru că aici ține de ceea ce simțim sau nu simțim să facem. Din 2020 până astăzi, progresul este vizibil. Dacă în 2020 vorbeam despre îmbătrânirea activă ca despre un subiect tabu, iar oamenii se uitau ciudat la mine și nu înțelegeau la ce mă refer, astăzi există tot mai multe instituții care realizează proiecte pe acest subiect. Sunt tot mai multe organizații neguvernamentale care se concentrează pe educația seniorilor, pe activități sociale, culturale și chiar educative pentru aceștia. Este clar un crescendo, atât din punctul de vedere al interesului pentru reintegrarea lor socială, cât și din cel al diversificării ofertei de servicii. Tot mai multe organizații apar și acesta este un semnal puternic că există o înțelegere reală a nevoilor seniorilor”, a încheiat Alexandra Dobre.

În România asistăm la aproximativ 3.300 de cazuri de cancer de col, anual

„Astăzi am adus campania «Sănătatea nu are vârstă» la Constanța. MSD este unul dintre parteneri pentru că considerăm că este important să ne preocupăm de propria sănătate pe tot parcursul vieții.

Am adus în acest program experiența companiei pe care o reprezint și am încercat să supunem atenției cetățenilor din Constanța faptul că există afecțiuni precum cancerul de col, care, din păcate, au un impact major asupra sănătății românilor. În România asistăm la aproximativ 3300 de cazuri de cancer de col anual și, din păcate, 1800 de femei pierd lupta cu această boală. Este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare și prin screening.

Organizația Mondială a Sănătății a adus în discuție această problemă majoră de sănătate publică și a venit cu o serie de recomandări către statele membre: creșterea ratelor de vaccinare, de screening și asigurarea accesului la tratament, tocmai pentru a putea controla această afecțiune”, a transmis Raluca Sîmbotin.

Raluca Sîmbotin

„Cred că este important să ne preocupăm de propria sănătate și să apelăm la aceste măsuri de sănătate publică – vaccinarea și screeningul. Studiile arată că românii au cel mai mic nivel de alfabetizare în sănătate. Avem cunoștințe limitate cu privire la factorii de risc și la modul în care funcționează sistemul de sănătate din România. De aceea, apelul meu către publicul larg este să se îndrepte către specialiștii din domeniul sănătății, către medicii de familie, pentru a avea acces la mai multe informații despre factorii de risc și prevenția diverselor afecțiuni.

Un exemplu este cancerul de col uterin, care poate fi prevenit prin vaccinare și screening. În ceea ce privește vaccinarea anti-HPV, statul român a făcut un efort important. Există un acces amplu la vaccin: acesta este compensat 100% pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani, începând cu 1 octombrie, și 50% pentru femeile de până la 45 de ani. De la momentul compensării vaccinului și până în prezent, au fost vaccinate peste 200.000 de persoane. La Constanța, rata de vaccinare este de aproximativ 17%, mai bună decât media națională. Există o tendință pozitivă și un grad bun de acceptare din partea populației.

Uitându-ne pe cifre, se observă o creștere a numărului de persoane vaccinate, mai mare în rândul adulților între 19 și 45 de ani, dar și în cohortele pediatrice, între 11 și 18 ani. Este adevărat că suntem încă în urma altor state. De exemplu, Australia a reușit să elimine cancerul de col prin vaccinare și screening. De asemenea, în țările nordice din Uniunea Europeană, unde ratele de vaccinare și screening au ajuns la 80-90%, această afecțiune a fost foarte bine controlată”, a încheiat Raluca Sîmbotin.

Video 3:

Trebuie să avem întotdeauna mintea activă

„Gândurile sunt numai pozitive, doar pentru a veni să fac și eu un pas alături de cei care au fost aici, atât colegi de-ai mei, cât și invitați, în acest proces de îmbătrânire activă despre care se vorbește nu numai în psihologie, ci și în medicină și, evident, în tot ceea ce se întâmplă zilnic. Trebuie să avem întotdeauna mintea activă. Putem reuși acest lucru stârnindu-ne curiozitatea pentru diverse activități – citit, scris, orice ne pune mintea la contribuție. Nu contează vârsta, putem fi trecuți de 70 de ani și totuși pregătiți să învățăm o limbă străină. Statul în fața calculatorului, a televizorului sau a telefonului îi afectează foarte mult pe oameni. Așa cum se vehiculează, dezvoltă note autiste: ies din realitatea actuală și se duc în cea virtuală cu orele, fără să își dea seama cum trece timpul. De aceea, recomand părinților să găsească activități pe care să le facă împreună cu copiii, pentru a-i atrage din fața ecranelor, înlocuind acest obicei cu ceva constructiv, benefic atât pentru copii, cât și pentru relația dintre ei și părinți.”

Ani Cășărică

„În trecut, exista mentalitatea că doar cei cu probleme grave merg la terapeut. În ultimii zece ani, lucrurile s-au schimbat, chiar dacă mai există câțiva care gândesc astfel, dar din ce în ce mai puțini. Oamenii au înțeles că a ajunge la terapeut, la psiholog, la timp este mult mai util. În felul acesta, se amână vizita la psihiatru, pentru că, mai devreme sau mai târziu, dacă nu trecem pe la psiholog, ajungem acolo. Stresul cronic și tot ceea ce se întâmplă în ultima perioadă ne afectează viața, iar apoi clacăm sub diverse forme.

Depresia și atacurile de panică vin, de cele mai multe ori, la pachet. Stresul cronic, faptul că alergăm non-stop, că nu avem timp să ne alimentăm corespunzător, lipsa mișcării și, nu în ultimul rând, somnul dereglat din cauza gândurilor active și permanente duc la astfel de tulburări.

Ajutorul unui terapeut sau psiholog este cât se poate de benefic, pentru că astfel ne putem pune ordine în viață și învățăm să trăim disciplinați, să ne acordăm importanța cuvenită. Degeaba îi iubim pe ceilalți dacă nu începem cu noi. Singurul sfat pe care îl pot da este ca fiecare zi să fie o variantă mai bună a noastră și ceea ce putem face astăzi să facem, pentru că e posibil ca mâine să nu mai fie”, a încheiat Ani Cășărică.

Video 4:

.