CE nu a fost convinsă de măsurile propuse de miniștrii lui Ciolacu. Taxe mai mari din octombrie

După discuțiile din ultimele zile, miniștrii s-au întors de la Bruxelles cu planul de creștere a taxelor. Deși au încercat să obțină păsuire, Comisia Europeană nu a fost convinsă și a cerut României noi măsuri care să aducă bani la buget. Misiunea pe care și-o propune premierul Marcel Ciolacu este să reia negocierile și să îi determine pe oficialii europeni să accepte peticeala pe care deja a pregătit-o Coaliția. El va merge la finalul săptămânii la Bruxelles, unde se va întâlni cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Lyen.

Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu se întâlnește la finalul acestei săptămâni, pe 1 septembrie, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Lyen, pentru a discuta despre deficitul bugetar.  Abia după această întâlnire, pachetul de măsuri fiscale va fi adoptat de Guvern.

Marți, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a cerut Comisiei Europene să accepte o țintă de deficit de 5,5% din PIB, semnificativ mai mare decât ținta asumată în legea bugetului, de 4,4% din PIB, motivând că România a avut cheltuieli mari și neprevăzute în urma războiului din Ucraina.

Boloș a mai spus că le-a prezentat acestora proiectele de creșteri de taxe și de reduceri de cheltuieli. „Am prezentat planul de măsuri fiscale și reducerea cheltuielilor bugetare. Discuțiile sunt cu cifre și cu impact bugetar care interesează Comisia și pe noi, România, pentru că avem angajamente față de UE pe care trebuie să le respectăm. Am arătat care sunt calculele noastre în ce privește partea de impact, în termeni de impact bugetar, și urmează să fie analizate toate aceste măsuri și felul în care au fost gândite de Coaliție și, de asemenea, să primi feedback pe marginea lor”, declara acesta.

De unde vrea Guvernul să obțină bani

Pentru creșterea veniturilor, Guvernul are în vedere mai multe măsuri care se vor aplica de la 1 octombrie și 1 ianuarie.

De la 1 octombrie:

• eliminarea unor facilități fiscale (agricultură, construcții și IT)
• plata contribuției la sănătate pe venit real pentru profesiile liberale (PFA)
• creșterea salariului minim la 3.300 lei
• creșterea taxelor pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță
• taxe pe mașini și case scumpe
• creșterea impozitelor pentru micile afaceri
• TVA crescut: activități turistice și de agrement

De la 1 ianuarie:

• impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile mari, dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic decât 1% din CA
• majorarea accizelor pentru tutun, alcool și energie
• creșterea salariului minim la 3.750 lei

Iar pe partea de reducere a cheltuielilor bugetare Guvernul are în vedere câteva măsuri:

Pentru intervalul 1 octombrie - 1 ianuarie:

• Reducerea numărului de secretari de stat cu 30%
• Eliminarea posturilor vacante care nu se regăsesc în sănătate, educație, justiție, apărare și finanțe
• Limitarea normei de hrană
• Acordarea voucherelor de vacanță pentru funcționarii care au salariul sub 8.000 lei net
• Limitarea sporului de condiții vătămătoare la 1.000 lei net
• Reducerea numărului total de funcții de conducere
• Reducerea cheltuielilor totale ale instituțiilor
• Reducerea numărului de consilieri personali

Guvernul tot nu poate acoperi necesarul de bani pentru anul 2024. Prin cele 2 Ordonanțe de Urgență, Guvernul va obține în 2024 aproximativ 39 de miliarde de lei. (29 mld. lei din creșterea taxelor și 10 mld. lei din reducerea cheltuielilor bugetare). Asta în timp ce necesarul pentru anul viitor este de 47 de miliarde de lei, scrie digi24.ro.

Necesar total: 47,3 miliarde lei

• 21,8 mld. lei pentru reducerea deficitului
• 15 mld. lei pentru recalcularea pensiilor prin reforma pensiilor generale
• 10,5 mld. lei creșteri salariale și alte cheltuieli

Unul dintre subiectele abordate la Bruxelles a fost eliminarea din PNRR a plafonului de 9,4% din PIB pentru sistemul de pensii. Discuția s-a încheiat însă rapid pentru că funcționarii Comisiei erau dispuși să discute modificarea, nu eliminarea plafonului, dar doar în momentul în care le era prezentată legea pensiilor generale.

Legea pensiilor generale nu există în acest moment într-o formă concretă, de aceea nu a putut fi prezentată. Mai mult, Comisia aștepta un nou indicator care, în aceeași măsură, să aducă „disciplină financiară”, dar fără a afecta posibilitatea de actualizare sau majorare a pensiilor pe viitor. Nici acest lucru nu s-a întâmplat.