Ce se mai aude de trenul metropolitan din Constanța, în valoare de 235 de milioane de euro!
Ce se mai aude de trenul metropolitan din Constanța, în valoare de 235 de milioane de euro!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestTrenul metropolitan, care ar urma să fie introdus pe ruta Constanța – Tomis Plus – Ovidiu – Lumina – Năvodari – Corbu, este un proiect care încet-încet pare să se nască. Vorbim despre 235 de milioane de euro care au fost puși la dispoziția Constanței pentru acest proiect major. 85% din acești bani sunt fonduri europene, 13% reprezintă cofinanțarea Ministerului Transporturilor, iar diferența de 2% va fi acoperită de UAT-urile beneficiare. Mingea este acum în jumătatea de teren a administrației locale. Dacă în ianuarie proiectul părea că bătea pasul pe loc, iată că lucrurile au început să se miște.
Traseul trenului Metropolitan Constanța
Trenurile metropolitane reprezintă o componentă importantă a strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare până în 2027, iar finanțarea de care poate beneficia României, pentru investiții de acest tip este de 1,5 miliarde euro. În cadrul acestei finanțări 85% din valoarea proiectelor este suportată din fonduri europene și încă 13% din bugetul de stat.
Traseul trenului Metropolitan Constanța
Constanța va avea două proiecte mari
”Trenul metropolitan este în linie dreaptă. Eu trag de șase luni, a fost ba la proiecte europene, ba la achiziții și înapoi. În sfârșit acum e semnat și de Mihai Lupu și de Petre Enciu, este la achiziții, și o să fie urcat pe SICAP. Cel mai mult a vorbit despre el Cristina Rizea, care s-a ținut de chestia dar ea a discutat cu municipalul, unde durează mai mult. Eu în momentul în care am intrat în CJ m-am dus direct și am luptat pentru acest proiect. Eu am colaborat foarte bine cu toată lumea în acest proiect. Eu cred că două mari proiecte mari o să aibă Constanța, trenul metropolitan și orașul Iulius.” a declarat Semiran Abdurefi, consilierul județean care insistat pentru trenului metropolitan.”
Petre Enciu, vicepreședintele CJ Constanța, a declarat că deocamdată se lucrează la realizarea unui studiu de oportunitate: „În momentul de față am redactat documentația de achiziție publică a serviciului de realizare a unui studiu de oportunitate, iar acum se află la Serviciul de Achiziții, urmând să fie încărcat în sistemul electronic de achiziții publice, SICAP. Mai trebuie să îndeplinim niște formalități administrative, pe la serviciul de achiziții după care va fi vizibilă de către toți operatorii din piață. Am lucrat patru luni la această documentație, e un proiect foarte complex, l-am împărțit pe două orizonturi de timp, investiții rapide și pe termen lung, adică asta așteptăm de la cel căruia i se va atribui contractul, să ne dea soluția pe termen lung și pe termen scurt. Vorbim de tren metropolitan care nu se poate face în câțiva ani, vorbim poate de o perioadă de peste 10 ani. Este de bun augur un studiu ca acesta, pentru că vom ști exact care este situația din teritoriu și ce șanse avem să dezvoltăm un astfel de sistem de transport”, a declarat acesta pentru Replica.
Proiectul poartă semnătura Cristinei Rizea
Reamintim că la finalului anului trecut, parlamentarii constănțeni, o parte dintre ei, în frunte cu inițiatoarea proiectului, Cristina Rizea, împreună cu oficialități de la Ministerul transporturilor, s-au întâlnit la Constanța pentru a dezbate acest proiect. „Avem banii. 235 de milioane de euro sunt alocați Constanței pentru trenul metropolitan. 85% din acești bani sunt fonduri europene, 13% reprezintă cofinanțarea Ministerului Transporturilor. Diferența de 2% va fi acoperită de UAT-urile beneficiare“, spunea, la acea vreme, Horia Țuțuianu, președintele Comisiei de Buget din Parlament.
,,Avem aceste fondurile europene destinate României pentru construcția de trenuri metropolitane. Acești bani nu se pot folosi la altceva, sunt doar pentru investiții feroviare, sunt nerambursabili și dacă nu îi luăm, îi pierdem. Nu suntem singura zonă metropolitană interesată de investiții în trenurile metropolitane. Oradea, Brașov, Timișoara, Iași și-au exprimat deja dorința de a aplica pentru aceste proiecte, ei au și făcut câțiva pași instituționali în acest sens, au fost semnate diferite acorduri. De Cluj nu are sens să mai vorbim, sunt mult înaintea tuturor. Alocarea fondurilor se va face în sistemul primul venit – primul servit. Este mare păcat ca la Constanța să nu profităm de această oportunitate cu atât mai mult cât analiza făcută la Ministerul Transporturilor ne plasează pe locul 5 în topul celor 42 de zone metropolitane din punct de vedere al priorității. Suntem în categoria de favoriți. Știm cu toții ca transportul public mai ales în zona metropolitană lasă de dorit, e nevoie de îmbunătățire, e nevoie de o alternativă, cu atât mai mult cu cât acest sistem de transport nu vine să înlocuiască transportul public rutier, ci vine să completeze și să crească mobilitatea urbană și periurbană. De ce să nu avem și alternativă la transportul cu microbuzul, cu atât mai mult cu cât avem infrastructură de căi ferate în stare foarte bună. Prin aceste proiecte se pot solicita banii europeni pentru modernizarea liniilor de cale ferată, pentru asemănarea stațiilor, achiziția de material rulant, etc. Sunt 600 milioane de euro care stau acolo, iar Constanța trebuie doar să întindă mana și sa ia cât are nevoie...pentru tren metropolitan. Despre avantajele acestuia pot să vă spun doar atât: este mai rapid, timpul de călătorie este predictibil, iar călătoria este mai în siguranță, este mai ieftin, este mai comod, este mai prietenos cu mediul“, spunea, la acea vreme, Cristina Rizea.
Precizăm că Zona Metropolitană Constanţa are în prezent o populaţie de 50.000 de locuitori, fiind alcătuită din municipiul reşedinţă de judeţ Constanţa şi alte cinci oraşe - Năvodari, Eforie, Ovidiu, Murfatlar şi Techirghiol. Zona Metropolitană Constanţa include 10 comune. Vorbim despre Mihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu, 23 August, Costineşti şi Poarta Albă. Trenurile metropolitane sunt un factor important al strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare până în 2027, termenul până la care ar trebui finalizate toate proiectele de acest tip în ţara noastră.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News