Ce zic parlamentarii constănțeni de faptul că România a fost uitată de UE la Summitul de la Paris

România a fost dată din nou la o parte de Europa. O parte din liderii UE și NATO au fost convocați de președintele francez Emmanuel Macron la Paris pentru o discuție despre Ucraina și negocierile de pace demarate de SUA și Rusia. Reacția liderilor europeni a venit imediat după ce americanii au decis că discuția pentru pace trebuie purtată fără Europa. O parte dintre parlamentarii constănțeni au avut timpul și bunăvoința să ne răspundă cum văd absența României de la aceste discuții în condițiile în care țara noastră este, practic, în prima linie a frontului și a preluat milioane de refugiați. Unii consideră că absența României pune serioase semne de întrebare despre poziția și influența noastră în deciziile strategice, alții o consideră doar o întâlnire informală. Percepția generală este aceea că liderii europeni ne-au arătat că în astfel de probleme care ne privesc direct nu avem un cuvânt de spus și că vom fi obligați să acceptăm deciziile care se vor lua.

Emmanuel Macron

Keir Starmer, Olaf Scholz, Mark Rutte, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Pedro Sánchez, Dick Schoof, Mette Frederiksen, Ursula von der Leyen, António Costa sunt liderii care au fost invitați de președintele francez Emmanuel Macron la Paris pentru o discuție despre Ucraina și negocierile de pace. Decizia acestui așa-zis summit a venit după ce președintele Donald Trump a decis deschiderea negocierilor de pace doar cu Rusia, fără vreun lider european. Practic, a fost un nou semnal tras de administrația Trump prin care dorește să le transmită europenilor că nu au loc la masa discuțiilor, dacă nu renunță la servirea intereselor oculte ale miliardarilor americani și nu numai.

Pentru majoritatea parlamentarilor constănțeni această situație creată nu reprezintă nimic semnificativ, refuzând să ofere un punct de vedere. Cei care au dat curs invitației noastre de a oferi o declarație au părerile împărțite.  

Deputatul PNL de Constanța Marian Crușoveanu spune că există tendința de a transforma un subiect într-o știre alarmistă.

Marian Crușoveanu

„Observ că există o tendință de a transforma orice subiect într-o știre alarmistă sau într-o dramă. Haideți să privim cu atenție ce înseamnă, de fapt, reuniunea de la Paris, convocată de președintele Franței în regim de urgență. Este aceasta o întâlnire decizională sau doar una de tatonare? Din perspectiva mea, este vorba despre o reuniune informală, într-un format care s-a mai întrunit de două ori până acum. Nu discutăm despre un cadru oficial în care se vor lua decizii majore privind stabilitatea regională și Flancul Estic. Orice lider politic pragmatic, fie din Europa, fie de peste Atlantic, înțelege că România are un rol geopolitic esențial în orice scenariu privind viitorul Ucrainei. Chiar dacă nu suntem întotdeauna cei mai vocali, realitatea este vizibilă: în județul Constanța continuă construcția celei mai mari baze NATO din Europa. În acest context, știrile alarmiste și speculațiile nu aduc niciun beneficiu. Ele sunt doar muniție pentru curentele populiste și extremiste. Să nu uităm că România are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite, care durează de peste 20 de ani, în special în domeniul securității, care va continua să fie consolidat. În același timp, colaborarea noastră cu statele din Uniunea Europeană rămâne esențială pentru întărirea apărării comune“, a declarat Marian Crușoveanu.

Pentru deputatul SOS România Mădălin Făget, absența României este pusă pe instabilitatea politică.

Mădălin Făget

„Instabilitatea politică, respectiv președinte interimar precum și existenta unei viitoare moțiuni împotriva Guvernului au determinat neinvitarea României la Reuniunea de la Paris“, a afirmat Făget.

Surprinzător, deputatul PSD de Constanța Mirela Matichescu a avut un răspuns la întrebarea noastră și consideră că absența României de la o astfel de întâlnire ridică serioase semne de întrebare despre poziția și influența noastră ca țară în deciziile strategice europene.

Mirela Matichescu 

„Absența României de la această reuniune ridică întrebări esențiale despre poziția și influența noastră în cadrul deciziilor strategice europene. Este esențial să înțelegem că această reuniune informală, convocată de președintele francez Emmanuel Macron, are ca scop consolidarea unității europene și elaborarea unei strategii comune în fața provocărilor actuale. Faptul că România nu a fost invitată la această masă a discuțiilor ne obligă să reflectăm asupra rolului nostru în arhitectura de securitate europeană.

În contextul în care administrația americană, sub conducerea președintelui Trump, intenționează să negocieze direct cu Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, fără implicarea directă a europenilor, este imperativ ca Europa să își afirme vocea și să își protejeze interesele. Problema României este că nu a reușit încă să-și articuleze clar interesele pe care le dorește protejate, dincolo de securitate. Dar toată lumea dorește securitate, deci cum ne putem diferenția și ce putem aduce la masa discuțiilor? Absența unor răspunsuri la aceste întrebările ne face să fim spectatori, în loc să fim jucători.

Pentru noi, această situație reprezintă un semnal de alarmă. Deși am fost un aliat loial și am contribuit activ la securitatea regională, absența noastră de la astfel de discuții strategice sugerează o nevoie urgentă de a ne recalibra politica externă și de a ne intensifica eforturile diplomatice. Trebuie să ne asigurăm că vocea României este auzită și că interesele noastre sunt reprezentate în toate forurile relevante.

România trebuie să își reevalueze poziția și să își consolideze relațiile cu partenerii europeni, demonstrând că suntem un actor esențial în asigurarea securității și stabilității continentului. Doar printr-o implicare activă și prin promovarea unei politici externe coerente, curajoase și concrete, vom putea să ne asigurăm că interesele noastre naționale sunt protejate și promovate pe scena internațională“, a declarat Mirela Matichescu.

Senatorul Liberal Silviu Coșa consideră că această reuniune informală nu avea rolul de a lua decizii importante care să vizeze direct România.

Silviu Coșa

„Este o reuniune informală, organizată într-un format care s-a mai întrunit de două ori până acum. Nu vorbim, însă, despre un cadru oficial, în care să se ia decizii privind stabilitatea regională și a Flancul Estic. Astfel de discuții urmează să aibă loc în viitorul apropiat, iar România va participa la ele. De altfel, după cum a precizat președintele interimar, Ilie Bolojan, România rămâne un partener strategic solid și de încredere al Statelor Unite. Suntem parte a Uniunii Europene și membru NATO. În toate aceste calități, România își va îndeplini obligațiile, la fel cum o vor face și partenerii noștri“, a afirmat Silviu Coșa.

Sunt singurii parlamentari care au dorit să răspundă la întrebările noastre despre evenimentul de astăzi de la Paris.

Declarațiile liderilor europeni la ieșirea de la discuții ne-a arătat că de fapt s-au luat o serie de decizii, și din păcate România nu a avut un cuvânt de spus chiar dacă este în prima linie a frontului și a preluat un număr foarte mare de refugiați. Ca să nu mai vorbim despre mărfurile care au tranzitat România fie terestru, fie naval. Dar așa cum ne-am obișnuit deja, liderii noștri politici în afară de poziția ghiocel în fața șefilor europeni nu știu nimic altceva să facă.   

Pedro Sanchez, prim-ministrul guvernului Spaniei, spune că „Europa își dorește pacea“, dar că trebuie „păstrate principiile pe care este bazată ordinea internațională“.

„O pace dreaptă pentru Ucraina și arhitectura europeană de securitate sunt inseparabile“, a adăugat liderul spaniol.

De asemenea, prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a spus că țara sa și regiunea largă nordic-baltică este reprezentată de șefa guvernului danez, Metter Frederiksen. El a insistat că toți cei numiți susțin „cu unanimitate și cu fermitate Ucraina“.

„Noi venim la discuțiile de la Paris spunând că nici o discuție despre Ucraina nu trebuie să se poarte fără Ucraina și că sprijinul pentru Ucraina trebuie să fie crescut și accelerat“, a spus Kristersson.

Cancelarul german, Olaf Scholz, spune că „niciun dictat nu poate fi impus Ucrainei“. El a mai spus și că Europa trebuie să continue să sprijine Ucraina, indiferent de ce se întâmplă la alte negocieri.

Olaf Scholz

Cancelarul german a mai spus și că Ucrainei trebuie să i se permită să se apere, să-și continue drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, să aibă o armată puternică. El a mai spus că aceste lucruri nu sunt negociabile.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că orice acord de armistițiu sau de pace în Ucraina va trebui să reprezinte un „acord durabil de pace, nu doar o pauză pentru ca Putin să invadeze din nou“.

„E vorba și de o pace mai largă aici – securitatea și apărarea colectivă a Europei. Și cred că vorbim de o provocare pe mai multe generații“, a adăugat el.

Starmer mai spune și că „trebuie, cu toții, să ne creștem angajamentele și capacitățile și ce facem pentru noi, ca europeni“, a concluzionat liderul de la Londra.