Cercetătorii descoperă legături genetice comune între mai multe tulburări psihice

Un studiu genetic arată rădăcini biologice comune ale tulburărilor psihiatrice, contestând diagnosticele clasice și deschizând noi direcții terapeutice.

Un amplu studiu internațional sugerează că multe tulburări psihiatrice ar putea avea cauze biologice comune, nu boli complet separate, scrie The Washington Post, potrivit Mediafax.

Concluziile ar putea schimba modul în care afecțiunile de sănătate mintală sunt diagnosticate și tratate, reducând povara diagnosticelor multiple pentru pacienți.

Publicat în revista Nature, studiul a analizat date psihiatrice și genetice de la peste un milion de pacienți diagnosticați și cinci milioane de persoane fără diagnostic.

Ce arată cercetările

Cercetătorii au examinat 14 tulburări psihiatrice și au identificat suprapuneri genetice puternice care contestă limitele clasice de diagnostic.

Afecțiuni precum depresia, anxietatea, tulburarea bipolară și schizofrenia s-au dovedit a avea mecanisme biologice comune.

Rezultatele indică un model în care biologia, alături de comportamentul observat, joacă un rol central în înțelegerea bolilor mintale.

Echipa de cercetare a identificat cinci mari grupări genetice, în loc să trateze fiecare tulburare ca fiind complet distinctă.

Acestea includ tulburările legate de consumul de substanțe, afecțiunile internalizante precum depresia și PTSD, tulburările de neurodezvoltare, tulburările compulsive și un grup care reunește tulburarea bipolară și schizofrenia.

În mod notabil, tulburarea bipolară și schizofrenia împart aproximativ 70% dintre factorii genetici. „Dacă ne uităm la ce ne spun genele, aceste categorii sunt mai profund legate biologic decât credeam”, a declarat Jordan Smoller, unul dintre autorii studiului.

Ce spun specialiștii

Descoperirile ajută la explicarea faptului că unele medicamente funcționează în mai multe afecțiuni, cum ar fi antidepresivele utilizate atât în depresie, cât și în anxietate.

Cercetătorii au identificat și 238 de variante genetice comune asociate proceselor cerebrale, inclusiv o zonă-cheie pe cromozomul 11.

Unul dintre genele importante, DRD2, este deja ținta medicamentelor antipsihotice și reglează dopamina, esențială pentru dispoziție și cogniție.

Andrew Grotzinger, un alt autor, a avertizat că diagnosticele multiple suprapuse pot induce pacienților un sentiment de pesimism privind recuperarea.

Specialiștii consideră studiul un reper important, dar spun că nu este încă pregătit pentru aplicare clinică. „Nu există o aplicație practică în acest moment”, a spus Ken Duckworth de la National Alliance on Mental Illness (Alianța Națională pentru Bolile Mintale), invocând accesul limitat la testarea genetică.

Alți experți cred că rezultatele ar putea influența edițiile viitoare ale manualului de diagnostic în psihiatrie. „Psihiatria se va schimba mai mult în următorii 10 ani decât în ultimul secol”, a declarat Scott Aaronson, descriind cercetarea drept un pas plin de speranță, citează stiripesurse.ro.