CEZARIANĂ sau NAȘTERE NATURALĂ? Cât e propagandă și cât e decizie bazată pe informații medicale

Cezariană sau naștere naturală? Aceasta este prima întrebare adresată viitoarelor și proaspetelor mămici, după cea privind sexul bebelușului. Iar în mai bine de jumătate din cazuri – statisticile „bat” spre un procent de 70%! – răspunsul este „cezariană”. Sunt de blamat mămicile care nasc prin operație de cezariană? Sunt mai „sănătoase”, atât pentru mămici cât și pentru bebeluși, nașterile vaginale? Părerile sunt împărțite, inclusiv în rândul medicilor. Ba chiar sunt specialiști care atrag atenția asupra faptului că în spatele acestei promovări a nașterii vaginale, atât de intensă în țările vestice, sunt interese financiare și nu bunăstarea mămicii sau a bebelușului.

În acest moment, România se află pe primul loc într-o „statistică deloc onorantă” privind numărul operațiilor de cezariană. A afirmat-o chiar ministrul Sănătății, Sorina Pintea, ca o explicație pentru faptul că este greu să se mențină igiena în sălile de operație, când se fac operații de cezariană pe bandă rulantă.

„Noi suntem pe primul loc într-o statistică deloc onorantă referitoare la numărul de cezariene, adică avem foarte multe, între 60 și 70%. Cu siguranță este foarte greu să faci cezariene pe bandă rulantă și în același timp să menții igiena în sala de operație Și asta este o problemă. Și nu mă feresc să o recunosc public”, afirma Sorina Pintea în urmă cu aproximativ trei săptămâni, la un post de televiziune, în contextul descoperirii de infecții nosocomiale la Maternitatea Giulești.

Este știut deja faptul că româncele preferă cezariana. Dar este de condamnat acest fapt? Este „rușinos” sau de „condamnat”, în vreme de nașterea naturală este mai sănătoasă?

Și nașterea naturală are riscuri de complicații!

Adepții nașterii naturale arată că, într-adevăr, operația de cezariană este calea mai ușoară, dar nașterea naturală rămâne calea mai sănătoasă. Căci, așa cum subliniază de fiecare dată cei care promovează nașterea naturală, teama de durere, de travaliu îndelungat sau de „cordon ombilical înfășurat în jurul gâtului bebelușului” sunt motivele care le fac pe femei să se îndrepte către cezariană.

Se impune făcută o precizare: deși medicii pun egal între nașterea naturală și nașterea vaginală, adepții nașterii naturale fac o diferență: nașterea vaginală este cea în care femeia este ajutată cu terapie medicamentoasă, iar nașterea naturală este cea în care nu se intervine în niciun fel, femeia fiind doar asistată și sprijinită emoțional.

Atât în nașterea vaginală, cât și în cea naturală, refacerea mamei este mult mai rapidă, iar aceasta este reunită cu nou-născutul într-un timp mai scurt. Dar complicații medicale pot să apară și cazuri acestor tipuri de naștere.

Dr. Lucian Șerbănescu, medic primar obstetrică – ginecologie, a explicat pentru „Replica de Constanța”: „O naștere pe cale vaginală poate avea o evoluție imprevizibilă, atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut. În cazul mamei, vorbim despre prolaps genital, despre rupturi vaginale, rupturi de col, hemoragii, iar pentru copii, de suferință fetală, sechele neurologice, mortalitate fetală”. Altfel spus, nașterea pe cale vaginală nu este ferită de apariția de complicații.

Cezariana și nașterea pe cale vaginală implică riscuri, ÎN EGALĂ MĂSURĂ!

Auzim frecvent, în zilele noastre, despre faptul că „și mamele noastre, și bunicile noastre au născut natural, atunci nu erau atâtea cezariene”. E drept. Dar, la fel de corect este și faptul că regimul comunist era împotriva operației de cezariană. „Pe vremea lui Ceaușescu, femeile care făceau două cezariene își legau trompele și nu mai rămâneau însărcinate. Dar regimul voia cât mai mulți copii, câte patru – cinci și chiar mai mulți, per familie, astfel că nu erau de acord cu operațiile de cezariană”, a amintit dr. Lucian Șerbănescu.

În prezent, însă, această interdicție nu mai există, ceea ce oferă una dintre justificări pentru „explozia” de cezariene. Pe de altă parte, intervenția chirurgicală elimină o parte din imprevizibilul nașterii naturale. Există ghiduri în domeniu care arată pașii ce trebuie urmați, astfel că riscul de malpraxis este mai mic.

Cezariana nu elimină riscul apariției de complicații medicale. Până la urmă, este vorba despre o intervenție chirurgicală. Dar, așa cum a subliniat dr. Lucian Șerbănescu, riscurile nu sunt mai mari în cazul cezarienelor decât al nașterilor naturale. Din contră, riscul apariției de complicații este egal între cezariană și nașterea naturală.

„Am realizat un studiu, pe o durată de aproximativ 20 de ani, privind complicațiile în cazul cezarienelor și al nașterilor naturale. Și din acest studiu, precum în majoritatea studiilor pe România, se arată că numărul de complicații nu este mai mare în cazul cezarienelor decât la nașterile pe cale vaginală. Riscurile sunt cvasiegale, incluzând și nașteriile cu complicații din start, realizate prin cezariană”, a arătat dr. Șerbănescu.

Altfel spus, o modalitate de naștere nu este mai riscantă sau mai puțin riscantă decât cealaltă.

Principalele criterii pentru alegerea nașterii prin cezariană rămân starea de sănătate a viitorei mămici și a bebelușului și, bineînțeles, opțiunea mămicii.

„Sunt cazuri care nu au indicație certă de cezariană dar în care, totuși, această intervenție este de preferat. De exemplu, un copil dee 3,950 kilograme, pentru o femeie cu predispoziție de a dezvolta un prolaps genital; dacă nașterea va fi pe cale vaginală, sigur va dezvolta un prolaps genital, o incontinență urinară, care va fi mult mai greu de tratat pe viitor. Iată de ce nașterea naturală este indicată la femeile tinere, cu copii cu o greutate în limite normale, de aproximativ 3,3 kilograme, cu bazin bun și la care travaliul evoluează normal, fără să apară alți factori cu potențial periculos pentru naștere”, a precizat dr. Lucian Șerbănescu.

Totodată, a mai arătat medicul specialist, se impune precizat că și în cazul cezarienelor tehnicile au evoluat extrem de mult, atât în ceea ce privește anestezia cât și suturile ulterioare.

Intenționat sau din neglijență, factorul financiar este „omis” din discuții!

În multe situații se pune accent, atât de către adepții nașterii naturale, cât și de către autorități, asupra faptul că în străinătate numărul femeilor care nasc natural este mult mai mare decât în țara noastră. Dar în niciuna dintre situații nu este adus în discuție factorul financiar, arată specialistul ginecolog. Și anume faptul că în țările vestice, firmele de asigurări de sănătate sunt nevoite să deconteze dublu și chiar mai bine o naștere prin cezariană decât o naștere naturală, motiv pentru care au tot interesul să se alinieze cu promotorii nașterilor naturale.

„Fiecare pacientă trebuie să aibă dreptul să decidă asupra corpului său, asupra modalității de naștere. Dar acest lucru nu se întâmpă în unele țări vestice, unde sistemele de asigurări de sănătate încearcă să impună nașterea naturală. Firmele de asigurări de sănătate decontează mult mai mult pentru o cezariană, în aceste condiții și aceste firme ajung să fie promotori ai nașterii pe cale vaginală și să spună că este cea mai bună naștere!”, a subliniat dr. Lucian Șerbănescu.

În aceste condiții, se ridică întrebarea dacă operația de cezariană este incriminată, într-adevăr, pentru motivele corecte.

Tipul nașterii ar avea influență asupra dezvoltării ulterioare a copilului

Pe de altă parte, se impune precizat și faptul că sunt specialiști care afirmă că tipul nașterii are influență asupra dezvoltării ulterioare a copilului. De exemplu, dr. Marin Burlea, medic pediatru apreciat în țara noastră, trecut în neființă în 2018, a publicat o lucrare științifică intitulată „Nutriția, microbiota și rolul esențial în prevenția ADHD, autismului și demența senilă”, în care făcea legătura între aceste afecțiuni și tipul de naștere.

„Creșterea și dezvoltarea copiilor este influențată de factori multipli: naștere naturală/prin cezariană”, subliniază Prof. Burlea. Și a militat pentru nașterea naturală, având următoarele considerente. Copiii născuți pe cale vaginală au niveluri mult mai ridicate de bifidobacterii, grup de bacterii intestinale benefice care contribuie la maturizarea mai rapidă a mucoasei intestinale.

Dezavantaje ale nașterii prin cezariană: crește de 5 ori riscul de alergii, triplarea riscului de ADHD, dublarea riscului de autism, sporește cu 80% riscul de a suferi de boală celiacă, mărește cu 50% riscul de obezitate la vârsta adultă, crește cu 70% riscul de diabet de tip I”, se arată în lucrarea semnată de dr. Marian Burlea.

Cezariana extraperitoneală – o nouă găselniță?

Pe de altă parte, în rândul mămicilor a apărut ideea de „cezariană extraperitoneală”, ca fiind un tip de intervenție chirurgicală mult mai facil de suportat pentru pacientă, cu o recuperare mai rapidă. Prof. dr. Vlad Tica, șeful Secției de Obstetrică Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Andrei” Constanța, spune însă că acest tip de intervenție este folosit doar în cazurile grave și, până în prezent, nu a fost utilizat în cadrul spitalului din Constanța.

„Cezariana extraperitoneală înseamnă o cezariană în care nu intră în cavitatea abdominală normal, ci cumva printr-un lateral, fiind o indicație extrem de rară, pe care noi nu o practicăm. Ea fiind indicată în condițiile unei infecții intrabdominale, de exemplu. Sau în condițiile în care nu se poate intra în cavitatea abdominală. Dar este caz excepțional, nu se practică în mod uzual în niciun caz. Ghidurile internaționale nu o operează ca o operație preferată. Totodată, această cezariană implică o dificultate operatorie mai mare și astfel și riscurile, eventual de sângerare, de expunere a câmpului operator”, a afirmat prof. dr. Vlad Tica.

Florentina BOZÎNTAN