Chirie sau rate la bănci? Varianta ieftină de a locui în Constanţa

După aproape patru ani în care creditele prin Prima Casă au fost acordate în euro, Guvernul a decis recent acordarea creditelor pentru program exclusiv în moneda naţională. Măsura a fost criticată încă de la început, atât de specialişti, cât şi de consumatori, iar efectele nu s-au lăsat aşteptate, întrucât schimbarea monedei de finanţare a redus drastic cererea pentru obţinerea unui astfel de credit. Împrumuturile în lei sunt cu peste 30% mai scumpe decât cele în euro, ceea ce rarefiază şi mai mult potenţialii clienţi pentru bănci. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) este instituţia care primeşte dosarele pentru programul Prima Casă. Comparativ cu perioada antecedentă, ritmul de primire a dosarelor este în scădere: 50-60 pe zi, faţă de 70, media zilnică normală, în perioada acordării creditelor în euro.

În timp ce creditele în euro au fost acordate la dobânzi de 4-5% pe an, cele în lei au dobânzi de 7%. Mai mult, numărul clienţilor care nu se mai încadrează pentru accesarea creditului este considerabil mai mare. În ciuda datelor, reprezentanţii băncilor susţin că aplicaţiile păstrează acelaşi ritm, iar băncile nu au foarte mult de câştigat prin implicarea în program. Mai mult, bancherii susţin că clienţii doresc creditele pentru Prima Casă în lei, aşa cum a confirmat pentru Replica un reprezentant Raiffeisen: "Banca acordă creditul, dar nu are foarte mult de câştigat. E mai mult vorba de imagine. Clienţii vor credite în lei, dar, desigur, este mai avantajos pentru persoanele juridice. Dosarul pentru Prima Casă pentru persoanele fizice este unul standard, care trebuie să conţină buletine, adeverinţe de salariu şi vechime de minim trei luni şi, evident, trebuie să se încadreze în scoring. În această perioadă de evaluare, aplicaţia stă patru săptămâni la Fondul de Garantare". Deşi băncile susţin că nu profită prin implicarea în programul Prima Casă, ne întrebăm de ce derulează şi programe alternative. La fel cum face Raiffeisen, care a demarat programul Prima ta Casă şi care, potrivit reprezentanţilor băncii, conţine o serie de avantaje faţă de iniţiativa guvernamentală: "În privinţa costurilor, în special sunt diferenţe. Avansul este de 25%, faţă de 5%, cum este la Prima Casă. Comisionul anual este anulat, la fel şi depozitul colateral".

Credit sau chirie?

Luăm ca exemplu, din date statistice disponibile la rubrica noastră de anunţuri, un imobil din zona Far. Un apartament cu 2 camere decomandat, este oferit spre închiriere pentru 200 de euro (886 lei), luna în curs şi o lună de garanţie.

La un credit de 48.000 de euro (212.640 lei), pe 30 de ani, ratele la un împrumut Prima Casă variază, cum ar fi la ING Bank, între 1.260 lei şi 2.170 lei, potrivit raportorului conso.ro În aceste condiţii, este de preferat chiria lunară în locul ratei la bancă.

Merită să apelezi la credit? Constanţa, în topul datornicilor

Reprezentanţii băncilor din provincie merită din plin o mulţime de sporuri, graţie rezultatelor din câmpul muncii corporatiste. Capitala este lider în topul judeţelor cu cele mai mari datorii la bănci, urmată de Cluj şi Constanţa (4.459 milioane de lei). Potrivit datelor BNR, volumul total al creditelor contractate de la bănci al celor trei judeţe este de 47.4 miliarde de lei. Mai exact 46% din totalul finanţărilor acordate de bancheri. În ultimii 12 ani, datoriile românilor au crescut de 40 de ori! Conform ultimelor date publicate de BNR, rata creditelor neperformante a ajuns în luna august la 21%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, când era de doar 7,89%. Rata creditelor neperformante reprezintă ponderea restanţelor de peste 90 de zile din volumul total de credite şi dobânzi aferte acordate de bănci. Potrivit datelor înregistrate la Biroul de Credit, numărul persoanelor fizice cu restanţe de peste 30 de zile a crescut în august cu aproape 700 de persoane, la un total de 715.705 persoane, numărul restanţelor fiind de 972.633, cu peste 1.100 mai multe decât luna precedentă. Românii s-au îndatorat peste măsură, iar în prezent creditarea de consum este la pământ, Volksbank susţine că peste 60% din creditele de consum noi sunt pentru refinanţare, iar BNR anunţă datorii record ale firmelor şi populaţiei către bănci: peste 33,350 miliarde lei, la finele lunii august, fiind în creştere cu 23,9% faţă de volumul înregistrat la sfârşitul aceleiaşi luni din 2012.

Insolvenţa personală, interzisă în România

Pentru datornicii care au ajuns fără culpa lor în situaţii financiare dificile, măsurile adoptate în ţările civilizate lipsesc aproape cu desăvârşire. Adoptarea, de la 1 octombrie, a prevederilor legii 193/2000, care fac posibilă eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele preformulate este binevenită pentru consumatori. Potrivit acestei legi, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract de adeziune va fi eliminată din toate contractele care o conţin. Practic, consumatorii au libertatea de a denunţa băncile în instanţă şi de a-şi recupera banii pierduţi sub forma diverselor comisioane. De la 1 octombrie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor care îndeplinesc anumite condiţii de reprezentativitate pot să acţioneze în instanţă pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive. Pe de altă parte, orice tentativă de promovare a legii insolvenţei persoanelor fizice, a cărei campanie de adoptare a demarat din Constanţa, potrivit paginii de socializare Facebook intitulată Susţin Legea Falimentului Personal, va fi oprită de Guvern şi BNR, pentru a proteja sectorul bancar. Angajamentul face parte din noul acord cu FMI, semnat pe 27 septembrie, pentru o perioadă de doi ani.

Marius-Florian VASILE