Chițac: Administrația publică din România este o adevărată gaură neagră pentru bugetul național

Negocierile în coaliția de guvernare pentru tăierile din administrația locală și centrală sunt extrem de complicate și chiar dacă nu s-a ajuns la un acord final, s-au stabilit totuși liniile generale. Nimeni nu a ieșit să vorbească în mod oficial, însă surse politice spun că săptămâna viitoare situația va fi tranșată. Se pare că s-au stabilit măsurile de luat, iar acum se fac calculele pentru a vedea exact impactul fiecărei măsuri. Reforma va fi una de mare amploare și va viza inclusiv statutul orașelor, iar unele municipii vor fi retrogradate la statutul de oraș sau orașe la statut de comună. Primarii constănțeni văd diferit această eventuală reformă. Primarul Constanței Vergil Chițac a declarat pentru Replica de Constanța că reforma administrativă este necesară, dar pentru acest lucru este nevoie și de voință politică. La polul opus este primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu care a declarat că ceea ce dorește Guvernul să facă este un atac la adresa comunităților din România. 

Vergil Chițac

Guvernul condus de Ilie Bolojan nu renunță la ideea concedierilor din administrația locală. De la tăieri de personal s-a trecut la sintagma reformă administrativă care este văzută ca un mixt de concedieri și reduceri de salarii.

Discuțiile în interiorul Coaliției de guvernare au continuat pe acest subiect dar nimeni nu a ieșit oficial să spună exact cea ar urma să se întâmple. Surse politice din cadrul Coaliției au declarat că s-au stabilit o serie de linii generale și o serie de măsuri ce ar putea fi luate.

Negocieri în Coaliție

Conform surselor politice, pachetul următor va cuprinde:

- În administrația locală va fi o reducere de 10% a posturilor ocupate. Aceste concedieri se vor realiza prin concursuri pe posturi.

- În administrația centrală vom avea o reducere de 10% a cheltuielilor salariale. Nu va fi vorba despre o tăiere unitară și va fi distribuită pe diverse instituții centrale.

- Urmează desființări și comasări de instituții centrale

- Se va schimba rangul localităților, pe baza datelor de la ultimul referendum. Anumite municipii vor deveni orașe, iar anumite comune vor deveni orașe sau invers. Asta va avea un impact major privitor la banii care sunt alocați și în prezent problema fiind că multe municipii sunt depopulate și nu ar mai îndeplini condițiile, dar primarii trag să rămână la statutul de municipiu pentru a primi mai mulți bani de la Guvern.

Guvernul României

Concedierile din administrația locală ar urma să intre în vigoare în 90 de zile de la adoptare, ceea ce ar însemna că devin efective la 1 februarie 2026. Prefecții se vor ocupa de centralizarea datelor, iar în 60 de zile se vor efectua concursuri pe posturi.

Decizia politică este luată, iar acum funcționarii vor face toate calculele atât pentru administrația locală, cât și pentru administrația centrală. Liderii coaliției își doresc să vină cu un proiect major de reformă, cu toate disponibilizările din sistemul public, cu o cifră concretă la nivel național.

Chițac: Reforma administrativă trebuie făcută în România

Aceste informații trunchiate ieșite în spațiul public sunt atent analizate de primarii constănțeni care însă așteaptă o variantă oficială. Totuși, și pe baza acestor informații preliminare, primarii au puncte de vedere diferite. Primarul Constanței Vergil Chițac a declarat pentru Replica de Constanța că trebuie să recunoaștem faptul că administrația locală este o gaură neagră pentru România.

Vergil Chițac

„Chiar dacă nu ne place, trebuie să recunoaștem că administrația publică din România este o adevărată gaură neagră pentru bugetul național. Avem comune cu mai puțin de 500 de locuitori și orașe cu mai puțin de 2.000 de locuitori.

Iar 80% dintre aceste unități administrativ-teritoriale, dacă nu ar exista fondurile de rezervă bugetară, pur și simplu s-ar închide. Veniturile lor sunt mult mai mici decât cheltuielile. Reforma administrativă trebuie făcută în România. Nu sunt constituționalist, dar cred că o asemenea reformă amplă ar trebui aprobată prin referendum. Dau exemplul Poloniei, care a realizat această reformă administrativă acum ceva timp și care, deși este o țară cu o populație dublă față de România și cu aproximativ 100.000 de kilometri pătrați în plus ca suprafață, are doar 2400 de unități administrativ-teritoriale și 16 județe.

În schimb, România, o țară la jumătate ca populație față de Polonia, are 3600 de unități administrativ-teritoriale și 41 de județe. Este clar că aici trebuie intervenit și realizată o reformă amânată, din punctul meu de vedere, de zeci de ani. Din câte am citit, se va ține cont de datele de la ultimul recensământ. Conform legii, probabil că unele localități care s-au depopulat își vor pierde statutul – de exemplu, vor trece din orașe în comune – iar altele, care s-au dezvoltat, vor putea să treacă la un nivel superior. Însă multe vor scădea în statut, pentru că s-au depopulat între timp.

Atunci când vorbim de o reformă amplă, cum am spus la început, trebuie să ținem cont de faptul că aici intervin interesele primarilor, ale președinților de consilii județene și ale altor structuri de conducere locală, de voința politică. De multe ori, deciziile de oportunitate politică contravin legităților economice. Iar mai devreme sau mai târziu, nota de plată vine. Acum plătim faptul că nu am făcut reforma administrativă la momentul la care trebuia. Eu aș face reforma fără nicio remușcare, pentru că o cer datele obiective. Dar, știm cu toții, politica are și alte resorturi”, a declarat Vergil Chițac.

Cîrjaliu: guvernanții vin cu idei de laborator care vor bloca investițiile și vor lovi direct în cetățeni

Mult mai dur în declarații a fost primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu, care consideră că ceea ce vrea să facă Guvernul acum este un atac la comunitățile din România.

Cristian Cârjaliu

„Se vorbește iar la centru despre o așa-zisă reformă administrativă care ar putea retrograda orașe la statut de comună. Este o aberație și un atac la adresa comunităților din România! În loc să sprijine administrațiile locale, să reducă birocrația și să finanțeze dezvoltarea, guvernanții vin cu idei de laborator care vor bloca investițiile și vor lovi direct în cetățeni. Ca primar, nu voi accepta niciodată ca Agigea sau orice altă localitate să fie sacrificată pe altarul unor calcule politice. Administrațiile locale au demonstrat că pot aduce bani europeni, pot dezvolta infrastructură și pot susține oamenii. Retrogradarea NU este reformă, este o bătaie de joc”, a declarat Cristian Cîrjaliu.

Iulian Soceanu: vom respecta deciziile luate

Și primarul orașului Techirghiol consideră că abia după se va lua decizia unei variante finale se pot spune mai multe.

Iulian Soceanu

„Așteptăm varianta finală care va fi aprobată, pentru a ne organiza și noi la nivel local. Cât privește modificarea din municipii în orașe sau din orașe în comune sau din comune în orașe, vom respecta deciziile luate! Despre Primăria Orașului Techirghiol, pot să spun că în anii anteriori am luat decizii de reorganizare și de la 112 posturi am redus la 80 de posturi din care doar 54 de posturi sunt ocupate, la o populație de 8.600 de locuitori”, a declarat primarul Orașului Techirghiol, Iulian Soceanu.