Claudiu Târziu, europarlamentar: România are nevoie de reforme curajoase, nu de risipă și sinecuri
Claudiu Târziu, europarlamentar: România are nevoie de reforme curajoase, nu de risipă și sinecuri
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestEuroparlamentarul Claudiu Târziu consideră că până în prezent nu s-a realizat niciun fel de reformă și că cetățenii sunt cei care plătesc dezmățul bugetar făcut de PNL, PSD, UDMR și mai nou USR. El a criticat faptul că Guvernul condus de Ilie Bolojan a preferat să mărească taxe și impozite, să împovăreze și mai mult mediul privat din România, decât să vină cu măsuri concrete de relaxare fiscală și încurajarea economiei. Claudiu Târziu mai spune că acum era cel mai bun moment pentru Ilie Bolojan să pună în aplicare referendumul prin care românii au spus că România trebuie să aibă un Parlament de 300 de parlamentari.
Claudiu Târziu, europarlamentar și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare a declarat că „Subvențiile pentru partide și întreținerea unui Parlament supradimensionat reprezintă o imoralitate strigătoare la cer. România are nevoie de reforme curajoase, nu de sinecuri și risipă”.
Acesta mai spune că într-o Românie în care milioane de cetățeni trăiesc la limita subzistenței, unde prețurile la alimente și energie cresc într-un ritm amețitor, salariile stagnează, iar taxele și impozitele sunt tot mai apăsătoare, clasa politică își permite un privilegiu greu de justificat: finanțarea partidelor politice din bani publici și întreținerea unui Parlament supradimensionat, contrar voinței exprimate la referendum.
Claudiu Târziu denunță public aceste practici pe care le consideră „expresia cea mai clară a ipocriziei și aroganței politice” și cere implementarea de urgență a unor măsuri ferme pentru restabilirea încrederii în instituțiile statului.
Claudiu Târziu vine și cu o serie de date statistice care arată cum sutele de milioane de lei din banii românilor ajung în conturile partidelor. Potrivit raportului Expert Forum, în primele 9 luni din 2025, partidele politice au încasat 173 de milioane de lei de la bugetul de stat. Până la sfârșitul anului, suma va depăși 284 de milioane de lei.
PSD: 75,8 milioane cheltuiți (61,4 milioane pe propagandă);
AUR: 34 milioane primiți (16 milioane pe propagandă, 2 milioane pe deplasări);
PNL: aproape 28 milioane cheltuiți (10 milioane pe imobiliare, 9 milioane pe propagandă);
USR: 24,7 milioane (7,5 milioane pe personal, 5 milioane pe propagandă);
UDMR: peste 64 milioane de lei primiți direct de la buget printr-un mecanism separate dedicate asociațiilor minorităților naționale, chiar mai generos decât al altor partide parlamentare.
„Este scandalos ca românii să plătească, prin taxe și impozite, salariile unor activiști de partid și campanii de propagandă politică. Acești bani ar fi trebuit să ajungă în spitale, în școli, în infrastructură sau în proiecte sociale. În schimb, ei se duc pe luxul partidelor, care își cumpără imagine, privilegii și loialități. Contribuabilul ajunge astfel să finanțeze manipularea la care este supus”, a declarat Claudiu Târziu.
Partidele justifică aceste subvenții prin necesitatea de a fi independente de sponsori dubioși. În realitate, schema actuală nu elimină influențele private, ci doar le adaugă pe cele de la stat.
„Avem o dublă imoralitate: partidele iau bani și din privat, și din buget, dar continuă să ia decizii care servesc interese obscure, deseori contrare celor ale alegătorilor. Subvențiile nu garantează independență, ci întrețin o clasă politică parazitară și ruptă de realitate”, subliniază europarlamentarul.
Românii nu plătesc doar pentru luxul partidelor, ci și pentru un Parlament cu 465 de membri (Camera Deputaților și Senat), deși la referendumul din 2009 o majoritate covârșitoare a cetățenilor a votat reducerea la 300 de parlamentari.
„Este revoltător ca la 16 ani după acel referendum, votul românilor să fie complet ignorat. România, cu 19 milioane de locuitori, nu are nevoie de aproape 500 de parlamentari. Țări cu populații similare sau chiar mai mari, precum Polonia sau Spania, au parlamente mai restrânse și mai eficiente. Actualul număr nu reflectă o nevoie democratică, ci doar dorința partidelor de a multiplica sinecuri și privilegii”, a spus Târziu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
11.3° Constanța 
















