Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru România din cauza eolienelor lui Emanuel Muntmark

Lovitură de teatru la Bruxelles, unde Comisia Europeană a suspendat plățile pentru a doua tranșă de bani ce trebuiau virați României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) după ce a constatat mai multe nereguli în legătură cu atribuirea de către Ministerul Energiei a unor contracte de finanțare nerambursabilă pentru proiecte de energie verde. Este vorba despre cele 7 contracte declarate câștigătoare în primăvara acestui an, iar primul pe listă este cel oferit „regelui eolienelor” Emanuel Muntmark, pentru o capacitate de producție de hidrogen verde în Constanța, la Nicolae Bălcescu. 

Comisia Europeană a anunțat suspendarea unei plăți de 53,56 milioane euro din a doua tranșă de împrumut prevăzută de PNRR pentru România, după ce autoritățile de control au descoperit că Ministerul Energiei a atribuit în mod arbitrar cele 7 contracte de finanțare. Este vorba despre componenta PNNR „Sprijinirea investițiilor în construirea de capacități pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză”, cu un buget total de 148,75 milioane euro, din care 114,42 milioane euro de la UE și 34,32 milioane euro cofinanțare de la bugetul de stat al României.

Proiectul lui Muntmark din Constanța, primul pe lista pentru ajutorul de stat prin PNRR

Din cele 35 de proiecte depuse, doar 7 au fost declarate câștigătoare. Prima pe listă este Monsson Alma SRL, compania deținută de „regele eolienelor” Emanuel Muntmark, cel mai mare investitor în eoliene din România, cu proiecte energetice de miliarde de euro derulate în toată lumea. Proiectul pentru care Muntmark va primi ajutor de stat presupune „Construcție capacitate nouă producție de hidrogen verde în instalație de electroliză –N. Bălcescu, Constanța”.

Ceilalți câștigători sunt Bplus Advisory SRL din grupul Renovatio, Nova Hydrogen Production SRL din grupul E-INFRA al antreprenorilor clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, Chimcomplex Borzești SA a omului de afaceri Ștefan Vuza, gigantul OMV Petrom și Center Hub Sud SRL (o mică firmă de consultanță din Călărași).

Schema de ajutor de stat impune drept termen de finalizare și punere în funcțiune a capacităților de producție de hidrogen finalul anului 2025. Prin schemă se urmărește instalarea în total a unor capacități de cel puțin 100 MW în instalații de electroliză, care să producă cel puțin 10.000 de tone de hidrogen anual.

Pare greu de crezut, dar tocmai această țintă elementară asumată de România pentru a primi banii europeni, de minim 100 MW, nu a fost atinsă, potrivit informațiilor prezentate de Profit. 

Contracte semnate înainte de analiza proiectelor, câștigători care nu au dovedit că pot asigura cofinanțarea

„În primul rând, România a prezentat drept dovadă șapte contracte pentru construirea unor capacități de producție de hidrogen verde care, potrivit României, pot fi considerate a avea o capacitate totală de producție de hidrogen de 89,79 MW. Această valoare presupusă este inferioară volumului-țintă de «cel puțin 100 MW», impus de jalon“, se menționează în decizia de suspendare a Comisiei.

Iar asta nu e totul: „În particular, mai mulți ofertanți câștigători nu au îndeplinit cerințele de eligibilitate legate de resursele proprii și de capacitatea de finanțare, întrucât nu au fost în măsură să furnizeze o scrisoare de confort valabilă. De asemenea, raportul a concluzionat că o serie de contracte au fost semnate înainte de finalizarea evaluării tehnice și economice a ofertelor sau înainte ca autoritatea contractantă să fi primit răspunsul ofertanților la solicitarea sa de clarificări“, mai spune Comisia Europeană.

Mai mult, „în unele cazuri, ofertanții au putut transmite documentele lipsă după încheierea contractelor, iar autoritatea contractantă nu a respins aceste oferte, astfel cum s-ar fi impus, potrivit dispozițiilor prevăzute în cererea de oferte”.

Pentru a remedia aceste constatări din raportul final de audit, România a transmis un nou set de scrisori de confort prezentate de ofertanții câștigători. 

Comisia Europeană: „România atribuise în mod arbitrar contractele respective”

Autoritatea de Audit din România a concluzionat însă că, fără a aduce atingere evaluării validității lor, aceste scrisori de confort au fost emise după expirarea termenului stabilit pentru depunerea lor și, ținând seama de faptul că atribuirea contractelor de achiziții publice s-a desfășurat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, acceptarea documentației de atribuire transmise cu întârziere a încălcat principiul egalității de tratament a tuturor ofertanților. 

„Pe baza celor de mai sus, Autoritatea de Audit din România a concluzionat în raportul său final de audit că procesul de selecție a fost deficitar, iar România atribuise în mod arbitrar contractele respective. Prin urmare, având în vedere natura procedurii de selecție (adică procedură de ofertare concurențială), Autoritatea de Audit din România a recomandat reluarea cererii de oferte, întrucât nu a existat nicio posibilitate de rectificare ex post a deficiențelor sus-menționate.  În aceste circumstanțe, ținând seama de constatările Autorității de Audit din Romania referitoare la valabilitatea contractelor respective, Comisia nu deține asigurări rezonabile că dovezile prezentate de România atestă în mod corespunzător îndeplinirea jalonului 129, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241”, concluzionează Comisia Europeană.

Monsson Alma, datorii record de 133,6 milioane lei

Ministerul Energiei a refuzat să spună cât din cei aproape 149 de milioane de euro va primi de la statul român proiectul din Constanța al miliardarului Muntmark. 

Monsson Alma SRL are sediul în localitatea constănțeană Gălbiori, din comuna Crucea, a fost înființată în 1997 și are ca domeniu de activitate consultanța pentru management și afaceri. Firma este controlată de Emanuel Muntmark și a raportat pentru 2022 afaceri de 36,7 milioane lei și un profit net de peste 2,7 milioane lei, cu 43 de angajați, dar și datorii totale de 133,6 milioane lei. 

Firma a cunoscut o dublare a cifrei de afaceri față de anul anterior și o triplare a profitului net, dar și datoriilor au crescut aproape de două ori, până la cel mai ridicat nivel de la înființarea companiei.