Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat un conflict juridic în OUG-ul adoptat de Guvernul demis

Comisia pentru constituționalitate din Senatul României a constatat, marți, cu 6 voturi „pentru” și 3 voturi „contra” existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Guvernul României în cazul Ordonanței de Urgență 38/2026 adoptată de Guvernul Ilie Bolojan după demiterea acestuia și cere președintelui Senatului să sesizeze CCR.

De asemenea, Comisia pentru constituționalitate din Senatul României „opinează că pot exista elemente care să conducă la sesizarea organelor de cercetare penală în vederea unei eventuale răspunderi juridice”.

„Comisia pentru constituționalitate „apreciază că președintele Senatului are obligația de a sesiza, în temeiul art. 146 lit e) din Constituție, Curtea Constituțională a României”, se arată în punctul de vedere.

În punctul de vedere adoptat marți, senatorii din Comisia de constituționalitate au apreciat că au fost încălcate prin adoptarea OUG 38/2026 dispozițiile art. 1 alin (4) și alin (5), art 44, art 61 alin (1), art 79 alin (1), art 110 alin (2), art 115 alin (4) și art 135 alin (1) din Constituția României.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat la rândul său că va sesiza Curtea Constituțională a României împotriva Ordonanței de Urgență adoptate de Guvernul Ilie Bolojan.

Un document transmis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Ministerul Economiei și Secretariatul General al Guvernului arată că oficiali din interiorul Executivului au avertizat că ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, vizând inclusiv investițiile din industria de apărare și programul SAFE, nu mai putea fi adoptată de Guvernul demis. Avertismentul a fost formulat după avizul negativ emis de Consiliul Legislativ și înainte ca actul să fie publicat în Monitorul Oficial.

Ce explicații oferă cabinetul Bolojan

Guvernul susține că nu a adoptat și nu a readoptat, în ședința din 8 mai, o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, ci doar a repus actul pe ordinea de zi pentru ca Executivul să ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ.

În apărarea sa, Guvernul invocă art. 43 alin. (1) din HG 561/2009, coroborat cu art. 10 din Legea 24/2000, și susține că repunerea pe ordinea de zi a avut doar rolul de a permite Executivului să ia act de avizul negativ al Consiliului Legislativ. Executivul insistă că nu a existat o adoptare sau readoptare a actului aprobat în 4 mai.

Formal, această explicație poate fi susținută până la un punct. Dacă în ședința din 8 mai nu s-a aprobat textul, nu s-a modificat conținutul ordonanței și nu s-a anunțat o nouă adoptare, atunci nu se poate spune, în sens strict, că Guvernul demis a adoptat o nouă OUG.

Guvernul demis are puteri restrânse

După adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul intră în regimul constituțional al interimatului. Codul administrativ prevede că, în cazul încetării mandatului, Guvernul continuă să emită doar actele necesare administrării treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.

În plus, același Cod administrativ prevede că hotărârile și ordonanțele Guvernului se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniștrii de resort și se publică în Monitorul Oficial, iar nepublicarea atrage inexistența actului.

Prin urmare, o OUG nu produce efecte juridice doar pentru că a fost discutată sau aprobată în ședința Guvernului. Ea trebuie finalizată procedural, semnată, contrasemnată, transmisă și publicată. Dacă între adoptare și publicare intervine un aviz negativ care declanșează obligația repunerii pe agenda Guvernului, problema nu mai este una pur formală, potrivit știripesurse.