CONFLICT în INSTANȚĂ: Confort Urban CERE 2 MILIOANE de LEI pentru PODUL IPMC

În mai 2004, pe vremea fostului edil Radu Mazăre, au început lucrările la pasajul rutier Filimon Sârbu, cunoscut ca și podul IPMC. Valoarea lucrărilor s-a ridicat la 4,5 milioane de lei. În noiembrie 2004, lucrările au fost oprite, întrucât primăria, prin Confort Urban, fosta S.C.I.L. „Confort Urban” S.R.L, achitase doar 3 milioane de lei, lucrările fiind efectuate doar pentru partea mai veche a podului. Contractul de lucrări a fost suspendat în instanță, primăria nu a mai avut fonduri, iar firma contractantă de Confort Urban în mai 2004, Tracon SRL din Brăila, s-a îndreptat împotriva SRL-ului primăriei pentru recuperarea diferenței de bani. A plătit-o, însă a rămas cu o gaură în buget, motiv pentru care s-a îndreptat împotriva administrației locale pentru recuperarea prejudiciului. Nici până astăzi, litigiul nu s-a încheiat. Pe fond, a obținut o hotărâre favorabilă, în prezent judecându-se recursul.

În mai 2004, SC SCIL Confort Urban a încheiat cu SC Tracon SRL un contract având ca obiect execuția de lucrări de consolidare/reabilitare a pasajului denivelat IPMC având la bază sesizarea CNADNR , să fie suportată de Confort Urban, prin primărie, și decontată ulterior de Minister. Primăria Constanța a anunțat nu mai poate suporta pe parcursul anului 2005, din lipsa de finanțe, costurile lucrărilor, astfel, a solicitat prestatorului sistarea lucrărilor și trecerea în conservare a obiectivului dar și a plăților, pentru o perioadă nedefinită.

Conflictul dintre Confort Urban și Triton, tranșat în instanță, în 2014, în favoarea celei din urmă

Circuitul dosarului! În noiembrie 2012, Tracon a chemat în judecată Confort Urban, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună: rezilierea contractului nr.3009/20.05.2004, obligarea SCIL Confort Urban la plata sumei de 129.010,46 lei (fără TVA) reprezentând contravaloarea lucrărilor executate și la plata sumei de 774.037,80 lei – reprezentând profit nerealizat. Aceasta a arătat că, la data de 21.05.2004 între SCIL Confort Urban SRL și Tracon SRL -a încheiat contractul nr.3009 privind execuția lucrărilor de consolidare (reabilitare) a pasajului denivelat IPMC „Filimon Sârbu”, în baza căruia a executat lucrări în valoare de 4.674.013,07 lei din care beneficiarul a decontat suma de 3.138.788,55 lei. Urmare a unei cereri formulate de actuala Confort Urban, fosta SCIL Confort Urban, s-a suspendat contractul atât din punct de vedere al executării lucrărilor, cât și din punct de vedere al plăților. În 2014, instanța a dispus, la solicitarea Tracon SRL, rezilierea contractului și obligarea Confort Urban către Triton la plata sumei de 1.290.104,60 lei (fără TVA) contravaloare lucrări executate și 774.037,80 lei reprezentând profit nerealizat. În total, a fost vorba de suma de 2.456.986,10 lei.

Bani pe care SC Confort Urban îi cere acum de la Primăria Constanța. Administrația locală a chemat în garanție statul

Pentru recuperarea prejudiciului, Confort Urban a înaintat, în noiembrie 2014, o adresă primăriei. Însă, fără succes, administrația locală motivând că pe parcursul anului 2004 lucrările decontate au fost suportate de Ministerul Transporturilor și față de dispozițiile Legii nr. 500/2002 sumele aprobate la partea de cheltuieli reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite. Motiv pentru care s-a adresat instanței, chemând în judecată Primăria Constanța. La rândul ei, Primăria a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de împrejurarea că bunul în care se regăsesc investițiile nu se mai află în patrimoniul municipiului Constanta, acesta fiind transmis în patrimoniul statului la data pronunțării deciziei civile 260/03.03.2014, astfel, singura persoană care ar putea fi obligată la plata acestei sume ar fi Statul Român. Mai mult, încă de la început, reabilitarea podului IPMC a fost hotărâtă în considerarea sumelor ce trebuiau alocate de către Statul Român prin Ministerul Transporturilor. Primăria a formulat cerere de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Transporturilor și CNADNR solicitând, ca în situația admiterii cererii să se admită și cererea de chemare în garanție cu obligarea chemaților în garanție la suportarea pretențiilor reclamantei. În ceea ce privește cererile de chemare în garanție a Statului Român, cât și a CNAIR, magistrații au reținut că temeiul juridic al cererilor de chemare în este răspunderea civilă contractuală, însă primăria nu a probat existența vreunui contract între aceasta și chemații în garanție care să angajeze răspunderea contractuală a acestora. Iar existența uni program de finanțare de către stat nu poate echivala cu un contract între chemații în garanție și Municipiul Constanța. Mai mult, în perioada în care s-au efectuat lucrările, bunul nu se afla în patrimoniul statului român și nici creanța rezultată din contractul de execuție lucrări nr.3009/20.04.2004 nu a fost transferată/preluată de statul român prin vreun act. Bunul a fost preluat din administrarea CLM mult mai târziu.

Motiv pentru care, Tribunalul a admis în iunie 2019 acțiunea și a obligat primăria să plătească SC Confort Urban suma de 2.456.986,10 lei reprezentând suma achitată de cea din urmă societății Tracon, în baza deciziei civile din martie 2014. ”Admite acţiunea. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 2.456.986,10 lei reprezentând suma achitată de reclamantă către SC Tracon SRL în baza deciziei civile nr. 260/CA/03.03.2014 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa. Respinge cererile de chemare în garanţie. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 55.174,86 lei cheltuieli de judecată”, se arată în minuta Tribunalului.

Primăria Constanța a formulat recurs, acesta fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel în noiembrie 2019. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru 19 februarie a.c..

Mirela PASCAL