Conflict urbanistic în zona industrială: Locuitorii contestă proiectul noului PUZ și mutarea cartierului Henri Coandă pe strada Celulozei

Inițierea Planului Urbanistic Zonal Celulozei de către administrația publică locală a Municipiului Constanța a adus în prim-plan o serie de dezbateri intense cu privire la oportunitatea și infrastructura viitorului proiect rezidențial. Raportul Informării și Consultării Publicului reflectă poziția fermă a locuitorilor și reprezentanților societății civile, care contestă mutarea campusului social „Henri Coandă“ în această zonă sau reclamă deficiențe majore legate de utilități și transparență.

Cartierul „Henri Coandă”

Declanșarea procedurilor pentru noul Plan Urbanistic Zonal Celulozei de către Primăria Municipiului Constanța a transformat o decizie administrativă într-o amplă controversă publică locală. Tensiunile au apărut în momentul în care locuitorii și comunitatea economică din zonă au aflat din presă că autoritățile intenționează să mute actualul campus social „Henri Coandă“ direct în mijlocul perimetrului industrial de pe strada Celulozei.

Oamenii din cartier și proprietarii privați își exprimă un dezacord total față de relocarea acestui sediu social, reclamând o incompatibilitate urbanistică majoră și un proces deficitar de consultare cetățenească.

Toate aceste nemulțumiri legate de poluare, lipsa utilităților de bază și gestionarea socială a proiectului au fost consemnate oficial în cuprinsul documentului numit Raportul Informării  și Consultării Publicului, un act care pune față în față argumentele dure ale comunității și replicile birocratice ale municipiului.

Opoziția celor 85 de firme și argumentele de mediu din dosar

Petiția colectivă înregistrată sub nr. 113144 din data de 7 iunie 2024, formulată de Cristian Pandichi în numele a 85 de societăți comerciale, reprezintă poziția fermă a polului economic din zonă.

Aceștia au solicitat stoparea elaborării PUZ, arătând că subscrisele companii se opun în mod categoric unei dezvoltări rezidențiale în zona industrială, deoarece perimetrul are funcțiuni exclusiv de producție, comerț și depozitare, unde își desfășoară activitatea peste 100 de agenți economici.

În petiție se arată că zona este marcată de un trafic considerabil de camioane de mare tonaj, de garnituri de trenuri de marfă pe calea ferată industrială aflată în reabilitare și de un disconfort acustic permanent, elemente total incompatibile cu funcțiunea rezidențială: „1. Zona industrială a municipiului Constanța a fost și este o zonă în care sunt situate imobile care au funcțiuni exclusiv industriale (de producție, comerț, depozitare etc.) și în care își desfășoară activitatea un număr de peste 100 de agenți economici. Activitățile de producție, comerț și depozitare desfășurate în zonă au, printre altele, următoarele consecințe firești: trafic considerabil de camioane de mare tonaj; trafic de garnituri de trenuri de marfă pe calea ferată industrială care este în curs de reabilitare, cale ferată care traversează terenul pe care se intenționează dezvoltarea rezidențială; trafic auto cu diverse alte tipuri de autovehicule; disconfort acustic și emisii în limitele autorizațiilor de mediu. Este lesne de înțeles că o funcțiune rezidențială nu poate fi compatibilă cu astfel de consecințe ale activităților din zonă.“

Petiția nr. 113144. 

Semnatarii au subliniat că relocarea cartierului „Henri Coandă” va afecta cel mai important pol economic al municipiului, care asigură peste 3.000 de locuri de muncă, și au avertizat că vor cere în instanță anularea PUZ-ului dacă va fi aprobat.

Răspunsul oficial al administrației, înregistrat sub nr. R226023 din data de 10 septembrie 2026, a respins argumentele firmelor ca nefiind de natură tehnică, menționând că observațiile transmise sunt de natură de a contesta „Oportunitatea Proiectului PUZ Celulozei”.

Proiectantul a argumentat că amplasamentul este definit prin nota de fundamentare din 2022 privind necesitatea înscrierii în Lista de obiective de investiții a obiectivului de investiții „Construire locuințe sociale, zona industrială Palas”. De asemenea, s-a amintit că PUZ-ul vizează reglementarea unui teren, NC 227407, ce face obiectul HG 211/2018, prin care imobilul a fost transmis din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al municipiului Constanța, cu obligația de a realiza locuințe sociale prin programe cu fonduri europene în termen de 10 ani de la preluarea imobilului, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 172/2016.

Analiza acestui schimb de replici scoate la iveală o contradicție majoră între constrângerile juridice ale Primăriei și realitatea fizică din teren. Autoritatea locală este presată de termenul limită impus de Guvern pentru a nu pierde terenul MApN și finanțarea europeană, motiv pentru care forțează introducerea blocurilor rezidențiale în inima unui nod industrial activ.

Amplasarea unui cartier de locuințe în vecinătatea directă a camioanelor de mare tonaj și a trenurilor de marfă riscă să creeze un mediu toxic pentru viitorii locatari și să blocheze din punct de vedere operațional companiile private care asigură mii de locuri de muncă.

Petiția nr. 113144. 

Solicitările de logistică și lipsa detaliilor privind mutarea efectivă

O altă categorie de solicitări a vizat direct pașii practici ai relocării și calendarul de implementare al noului cartier. Prin cererea nr. 126612 din data de 1 iulie 2024, Nicolas Sănduleac a adresat administrației cinci întrebări tehnice și logistice clare, dorind să afle când vor începe lucrările pe strada Celulozei, când vor fi mutați primii oameni, dacă aceștia vor fi aduși din cartierul actual de pe strada Soveja, de la ce blocuri se va începe și când va fi finalizat noul cartier rezidențial.

Răspunsul oficial oferit sub nr. R226023/10.09.2026 a reprezentat o declinare a competenței din partea echipei de proiectare. Proiectantul a subliniat că întrebările adresate nu se referă la chestiuni de natură tehnică pe care echipa de proiectare să le poată adresa în cadrul documentației de urbanism.

Administrația a explicat că toate detaliile de acest tip, care privesc etapizarea și operaționalizarea obiectivului de investiții, țin strict de Autoritatea contractantă și de direcțiile specifice de asistență socială și nu au fost comunicate echipei de proiectare: „Așa cum le înțelegem, întrebările adresate nu se referă la chestiuni de natură tehnică pe care proiectantul să le poată adresa. Detalii de acest tip – privind etapizarea operaționalizării obiectivului de investiții – țin de Autoritatea contractantă și direcțiile specifice de asistență socială și nu au fost comunicate echipei de proiectare.”

Această confruntare directă din acte demonstrează o lipsă totală de comunicare în fazele de informare a publicului. Cetățenii solicită în mod legitim predictibilitate cu privire la mutarea unei întregi comunități, în timp ce aparatul administrativ folosește bariere procedurale pentru a separa faza de proiectare urbanistică de faza de asistență socială.

Cererea nr. 126612

Societatea civilă și acuzațiile de nereguli în identificarea așezărilor informale

Procedura a fost contestată din perspectiva transparenței sociale de către Alexandru Mircea, reprezentant al societății civile și membru al Grupului de Lucru Local pentru problemele romilor, prin cererea nr. 210473 din data de 26 august 2026.

Acesta a reclamat că dezbaterea publică din 25 august 2026 a avut o participare extrem de redusă, de doar zece persoane, fiind organizată într-o zi lucrătoare, în mijlocul zilei, ceea ce a blocat participarea celor care lucrează: „La dezbaterea publică am constatat o participare foarte redusă, de aproximativ zece persoane, între care se aflau mai mulți proprietari din zona Celulozei, interesați în mod legitim de efectele reglementărilor urbanistice asupra proprietăților lor. Nu am identificat însă o participare reprezentativă a locatarilor campusului social Henri Coandă, deși relocarea acestora este asociată public proiectului. De asemenea, nu am identificat o prezență instituțională reprezentativă a comunității rome prin mecanismele constituite prin HCL nr. 387/2023.“ De asemenea, el a denunțat faptul că GLL nu a fost consultat oficial și a cerut clarificări legate de garantarea drepturilor locative.

Cea mai gravă problemă ridicată a vizat punctul șase din sesizare, unde a arătat că Raportul național din iunie 2022 menționează că în județul Constanța nu s-au identificat așezări informale conform Legii nr. 151/2019, însă în documentația actuală a PUZ Celulozei sunt trecute brusc două astfel de așezări, cerând să se explice când și cum au fost ele identificate oficial.

Răspunsul oficial emis pe 10 septembrie 2026 a separat solicitările instituționale de constatările fizice din teren. Pentru punctele legate de consultarea GLL și traseul administrativ, proiectantul a transmis că acestea vizează procese administrative ce cad în sarcina beneficiarului, Primăria Constanța.

Cartierul Henri Coandă

Cu privire la punctul șase, referitor la locuințele informale, proiectantul a oferit o explicație clară, confirmând că acestea au fost identificate în teren în urma vizitelor echipei de proiectare în perioada februarie-martie 2023.

Proiectantul a precizat: „În ceea ce privește punctul 6, referitor la locuințele informale menționate în documentația PUZ, facem următoarele precizări: acestea au fost identificate în teren, în urma vizitelor echipei de proiectare în perioada februarie-martie 2023. Astfel, au putut fi observate mai multe locuințe cu aspect improvizat, din colaje de resturi de materiale de construcții, ce au fost reprezentate în consecință în piesele desenate ale proiectului. Ca elaboratori ai documentației de urbanism, nu avem cunoștință asupra demersurilor oficiale de recunoaștere a locuințelor informale identificate în teren la momentul respectiv.“

S-a precizat că au putut fi observate mai multe locuințe cu aspect improvizat din colaje de resturi de materiale de construcții, care au fost reprezentate în consecință în piese. Totuși, proiectantul a recunoscut oficial că echipa sa nu are cunoștință asupra demersurilor oficiale de recunoaștere a acestor locuințe la nivel de instituții.

Acest schimb de replici demonstrează o discrepanță severă între statisticile oficiale guvernamentale și realitatea fizică constatată la fața locului. În timp ce rapoartele naționale susțineau că în Constanța nu există comunități marginalizate în locuințe improvizate, realitatea din teren a arătat prezența unor barăci din resturi de materiale.-

Problema majoră care rămâne în urma dezbaterii este că aceste comunități au fost incluse în proiect doar ca elemente grafice, fără ca proiectantul sau Primăria să aibă o strategie oficială clară de integrare sau recunoaștere a lor, confirmând acuzațiile societății civile că faza de consultare publică a fost tratată mai degrabă ca o simplă bifă juridică.

Cererea nr. 210473

Lipsa utilităților pe strada Celulozei și soluțiile pe termen lung

O ultimă dispută majoră tehnică a fost înregistrată sub nr. 127005 din data de 4 iulie 2023, fiind formulată de Ștefan Mistreanu, proprietar al unui imobil de tip locuință situat pe strada Celulozei nr. 8.

Acesta a semnalat o deficiență structurală gravă a zonei, arătând că în perimetrul delimitat pentru PUZ se află în jur de 10 imobile de locuit care nu dispun și nu sunt racordate la rețeaua publică de electricitate pentru casnici, deși în proximitate există trei posturi de transformare: „P.U.Z. – Considerând o oportunitate, doresc să vă aduc la cunoștință faptul că pe teritoriul delimitat pentru care se intenționează elaborarea P.U.Z. se află în jur de 10 imobile tip locuință care nu dispun și nu sunt racordate la rețeaua de electricitate publică pentru casnici, deși în ultimii ani în proximitatea acestora au fost instalate 3 posturi de transformare sau echipamente ce pot asigura racordarea la energie electrică. Totodată, este de menționat faptul că pe strada Celulozei, în perimetrul în care se află locuințele, nu există rețea pentru colectarea apei menajere uzate. Prin prezenta, vă facem cunoscut faptul că nu suntem de acord cu elaborarea documentației necesare întocmirii Planului Urbanistic Zonal.“

De asemenea, cetățeanul a subliniat că pe strada Celulozei nu există o rețea publică pentru colectarea apei menajere uzate. Proprietarul s-a declarat împotriva elaborării documentației în forma actuală și a solicitat ca în etapa de avizare să se realizeze proiecte concrete de branșament și extindere a rețelelor de canalizare și electricitate pentru locuitorii existenți.

Răspunsul oficial a fost împărțit în două rezoluții distincte emise de autorități. În prima fază, proiectantul a confirmat existența acelor locuințe considerate informale, dar a precizat că o strategie de absorbție a acestora nu face obiectul prezentei documentații de urbanism.

Ulterior, prin rezoluția din 20 iulie 2023, s-a precizat că proiectul se află în etapă de inițiere, iar propunerile de extindere și modernizare a infrastructurii edilitare vor face subiectul reglementărilor în faza viitoare, când proiectul va fi propus spre dezbatere publică.

PUZ Celulozei

Autoritățile au subliniat că aprobarea PUZ-ului reprezintă o oportunitate chiar și pentru proprietarii vechi, deoarece investițiile în infrastructura de apă și curent vor fi mult mai ușor de justificat odată cu dezvoltarea segmentului rezidențial al zonei. Aceștia au precizat: „Proiectul se află în etapă de inițiere și eventualele propuneri de intervenție de extindere și modernizare a infrastructurii edilitare vor face subiectul reglementărilor în faza viitoare, moment în care proiectul va fi propus spre dezbatere publică. Totodată, subliniem că aprobarea PUZ este o reală oportunitate pentru dumneavoastră și locuitorii zonei, încât veți avea acces la servicii și dotări complementare locuirii, servicii ce acum lipsesc din zonă. Investițiile în infrastructura edilitară vor fi și ele mai ușor de justificat odată cu dezvoltarea segmentului rezidențial al zonei. Vă încurajăm să ne transmiteți în continuare informații, sugestii sau observații pe perioada următoarelor etape de elaborare și aprobare a documentației.“

Discuția pe tema utilităților arată că strada Celulozei suferă de o lipsă cronică de infrastructură de bază, curentul și canalizarea lipsind chiar și pentru rezidenții actuali. Argumentul oficialilor, conform căruia aducerea unui cartier social va funcționa ca un motor pentru modernizarea rețelelor edilitare, este o sabie cu două tăișuri.

Este evident că proiectantul folosește acest proiect rezidențial pentru a justifica fondurile necesare extinderii utilităților, însă ridicarea unor blocuri sociale într-o zonă care nu are în acest moment rețele funcționale reprezintă un risc tehnic major care poate bloca întreaga zonă în paragină.

Cererea nr. 127005

Raportul Informării și Consultării Publicului confirmă că PUZ Celulozei este un proiect profund contestat, născut din urgența administrativă de a securiza un teren militar și fondurile europene aferente.

Răspunsurile oficiale oferite confirmă că echipa tehnică s-a limitat la desenarea planșelor și la constatarea locuințelor improvizate din teren, pasând toate marile probleme de fond, de la incompatibilitatea cu traficul industrial greu și până la lipsa rețelelor de canalizare și curent, în curtea Primăriei Constanța.

Fără o asumare clară a investițiilor edilitare și fără un dialog real cu cele 85 de firme și proprietarii privați afectați, mutarea campusului social Henri Coandă pe strada Celulozei riscă să rămână blocată în dispute juridice de lungă durată.