Constanța, laboratorul de experimente fiscale al Europei. Cum a ajuns proprietatea să fie o povară pentru cetățeni!
Constanța, laboratorul de experimente fiscale al Europei. Cum a ajuns proprietatea să fie o povară pentru cetățeni!
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestTaxele sunt fundamentul oricărui stat funcțional, dar în România condusă de Ilie Bolojan ele au fost transformate într-o armă care sta la tâmpla celor care le plătesc consistent și corect. În timp ce salariile cresc timid sau deloc, impozitele explodează anual, fără corelare cu realitatea economică. Pentru milioane de români, munca nu mai aduce siguranță, ci doar o amânare a sărăciei. Statul nu mai colectează, ci jefuiește legal.
Clasa de mijloc, pilonul oricărei economii sănătoase, se topește încet-încet sub presiunea fiscală. Legislația se schimbă continuu, imprevizibil, iar fiecare „ajustare“ mai taie o felie din veniturile oamenilor. Tot mai mulți români simt că muncesc doar pentru a plăti taxe, nu pentru a trăi decent. Un sentiment pe care dacă înainte îl simțeam vag, acum a devenit o realitate imposibil de ignorat.
Analiștii avertizează că, deși România arată mai bine în rapoartele financiare și recâștigă încrederea investitorilor prin disciplină bugetară, pe plan social ne apropiem de un punct critic. Pe scurt, statul își repară cifrele sacrificând populația. Echilibrul macroeconomic este cumpărat cu dezechilibru social.
Italia, contra-exemplul care doare
În acest peisaj, comparația cu alte state europene este inevitabilă și extrem de incomodă pentru autoritățile române.
În Italia, dacă deții o singura locuință, ai reședința acolo și locuiești efectiv în ea, ești scutit de IMU – principalul impozit pe proprietate. Este o decizie asumată, cu rol social clar, menită să protejeze dreptul la locuire. Casa nu este tratată ca un lux fiscal, ci ca o necesitate. Pentru romanul de rând, suna ridicol, aproape de neconceput în condițiile în care impozitele exista din negura timpului și se înmulțesc de la regim la regim.

Există, desigur, excepții. Proprietățile de lux – vile, castele, reședințe exclusiviste – nu beneficiază de această scutire. O politică de bun simt care ilustrează faptul că nu poți taxa la infinit oameni care au doar minimul necesar pentru a trăi cu demnitate.
Taxa de salubritate e plătită de toată lumea, pentru că gunoiul nu dispare prin magie. Iar a doua casă este impozitată integral.
Concluzia este simplă și dureroasă: pentru omul obișnuit, cu un apartament sau o casă normală, Italia este un paradis fiscal comparativ cu România. Fără impozit pe proprietatea de locuit, doar utilități și taxe de servicii.
România, laboratorul de experimente fiscale
În România, explicațiile pentru scumpiri vin pe un ton tehnic, dar efectele sunt devastatoare. Economistul Adrian Negrescu arată clar cauza: valoarea impozabilă pe metrul pătrat a crescut de la 1.000 de lei la 2.677 de lei. O creștere de aproape trei ori, decisă birocratic, nu economic.
„Păi, în primul rând, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru toate locuințele din România a crescut de la 1000 de lei la 2677 de lei, adică de la vreo 200 la 500 de euro. Și asta nu e tot. În 2027 s-ar putea să ajungă la 800, chiar 1000 de euro. Din această perspectivă, bineînțeles că crescând valoarea asta pe metru pătrat, calculul e simplu. Înmulțești câți metri pătrați ai cu valoarea asta impozabilă de 2600 și ceva de lei, adică de 500 de euro, și vezi cât ai de plătit de impozit. Indiferent unde e casa. Aici intervin niște criterii. În București și în marile orașe există un coeficient care multiplică această valoare cu importanța localității. Altfel spus, sunt taxele mai mari în mediul urban decât cele din mediul rural“, a declarat Negreanu.
Adrian Negrescu, consultant economic
Și viitorul arată și mai sumbru. În 2027, aceasta susține ca valoarea ar putea ajunge la 800 sau chiar 1.000 de euro pe metrul pătrat. Formula este simplă, impactul este brutal: suprafață înmulțită cu o valoare artificial crescută egal impozite sufocante, indiferent de venituri.
„Cine plătește impozitul dacă nu stă nimeni acolo? Proprietarii. Există întotdeauna niște proprietari care, la un moment dat, vor fi obligați să plătească. Pentru că dacă nu își plătești, și asta e un lucru pe care trebuie să-l știe toți românii, dacă nu își plătești taxele, ești executat silit direct, fără niciun fel de proces. Vine firma și ți se scoate la vânzare apartamentul, firma desemnată de primărie, și îți vinde casa ca să-și recupereze banii. Nu mai e nevoie de niciun proces. De aceea este important să ne plătim taxele. Dacă nu ți-ai plătit, intervin penalizări, iar după 2 ani de penalizări, ți se scoate la vânzare. Cam asta e medie. Sunt alte localități care acționează și mai repede. Probabil lucrările se vor schimba de anul viitor“, a mai adăugat Adrian Negreanu.
În marile orașe, coeficienții de „importanță” umflă și mai mult nota de plată. În mediul rural, situația nu este mai bună. Case fără canalizare, fără drumuri, fără infrastructură, ajung să fie taxate disproporționat față de puterea de cumpărare a celor care locuiesc acolo.
Când nu plătește, statul vinde
Cine nu plătește impozitul află rapid că statul român nu negociază. Nu ai nevoie de proces ca să-ți pierzi casa. Penalizări, popriri, notificări și, în 1–2 ani, proprietatea este scoasă la vânzare pentru recuperarea datoriei. Rapid, eficient și fără empatie.
Un caz concret vine din Satu Mare. Darius Arma, proprietar al unei case de 103 metri pătrați, a plătit 781 de lei impozit în 2024, 887 de lei în 2025 și 1.709 lei în 2026. Aceeași casă, aceleași condiții, impozit dublu într-un singur an. O creștere pe care nici inflația, nici bunul-simț nu o pot justifica.

„Fiți atenți cât am avut de plătit impozit la casa mea pe 2024, pe 2025 și cât mi-a venit acum pe 2026. Deci am o casă de 103 metri pătrați util și un teren de 402 metri pătrați. 4 arii îi terenul, da? Pe 2024 am avut de plătit impozit la casă 781 de lei. Pe 2025 mi-a venit de plătit impozit la casă 887 de lei. Și pe 2026, mulțumită lui Bolojan și alianței PSD, PNL, USR, UDMR, mi-a venit 1709 lei. Apropo, că am văzut că deja sunt care făceau video-uri cu mine, că, vai, ce casă ai tu de ți-a venit impozit 1700 de lei? O casă de 103 metri pătrați, am o casă împreună cu Monica. Bun, bă fraților, faptul că din 2024 până în 2025 a crescut impozitul cu 106 lei, n-am zis nimic. De la 781 la 887, n-am zis nimic. Îi inflație, mă rog, mai mult de 10%. Bă fraților, de anul trecut, de la 887 de lei până la 1709 lei anul ăsta, mai mult decât dublu, nu se justifică din punctul meu de vedere“, spune Darius Arma.

În situația sa se află nenumărați români, nevoiți să facă sacrificii dureroase, inclusiv renunțarea la nevoi esențiale, pentru a-și putea păstra locuințele. Internetul, dar și viața de zi cu zi, sunt pline de exemple ale unor oameni aduși la limită. Lipsa grijilor pentru ziua de mâine devine treptat un lux pentru oamenii de rând care aleg să rămână în România. Tot ce mai rămâne este speranța că această perioadă dificilă va trece, înainte de a avea consecințe devastatoare asupra populației.
Impozitul achitat pe clădirile rezidențiale, urcat, la Constanța, până la 80%
Impozitul achitat pe clădirile rezidențiale urcă până la 80%. Tarifele diferă în funcție de zonă, vechime și suprafață. Spre exemplu, pentru un apartament în zona centrală cu o suprafață de 50 m², constănțenii vor achita aproximativ 670 de lei în 2026, față de 372 de lei cât plăteau anul trecut. „Mărirea impozitelor în Constanța se reflectă doar în impozitul pe clădiri pentru persoane fizice. Persoanele fizice și juridice care dețin spații cu destinație nerezidențială vor plăti impozitul la același nivel în 2026 ca în 2025”, se arată în hotărârea Consiliului Local. Primăria Constanța vine în sprijinul cetățenilor cu un calculator de taxe și impozite, însă valorile rezultate sunt pur orientative.
Aceasta este România fiscală de azi: un stat care își pedepsește cetățenii pentru simplul fapt că dețin o locuință. Spre deosebire de alte state europene, unde casa este protejată, aici ea este o vulnerabilitate. Iar dacă această direcție continuă, nu vom mai discuta despre taxe mari, ci despre o țară în care proprietatea devine un risc, nu o siguranță.
Video 1:
Video 2:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
13.7° Constanța 


.jpeg_t.jpeg)



.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)





