Constanța, orașul șantier! Cât mai durează lucrările în urbea de la malul mării?! Video
Constanța, orașul șantier! Cât mai durează lucrările în urbea de la malul mării?! Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestConstanța trăiește de ani buni cu o etichetă pe care autoritățile par să o ignore, dar pe care locuitorii o resimt zilnic: orașul-șantier fără finalizare. Indiferent de anotimp sau de administrația locală aflată în funcție, peisajul este același: gropi, trotuare sparte, străzi blocate, benzi închise, utilaje care vin și pleacă, dar mai ales promisiuni care expiră.
Am realizat o hartă simbolică a lucrărilor rămase neterminate, întârziate sau efectuate de mântuială în ultimii ani, încercând să înțelegem de ce Constanța pare capabilă să își ducă cu greu până la capăt proiectele esențiale. Care sunt șantierele cele mai longevive ale orașului?
Strada Ștefan cel Mare – de la promenadă modernă, la proces agonizant de construcție
Lucrările de reabilitare au început cu mari speranțe în 2021. Zona centrală trebuia să devină un bulevard pietonal modern, dar la doi ani distanță, porțiuni întregi sunt în continuare nefinalizate sau refăcute prost. Trotuarele sunt denivelate, rigolele deschise, iar mobilierul urban promis a fost montat parțial.
Strada Ștefan cel Mare în prezent
Pasajul Cumpenei – un calvar pentru șoferi
Deși finalizat acum câțiva ani, pasajul a intrat de mai multe ori în reparații. În 2023, șoferii au circulat luni întregi pe o singură bandă din cauza unor fisuri. Între timp, semnalizarea rutieră lipsește în continuare pe tronsoane esențiale.
Peninsula istorică – istoria modernizată cu beton
Zona veche a orașului, cândva mândria Constanței, a fost inclusă într-un proiect amplu de reabilitare. Azi, clădirile stau în ruină, străzile arată pe alocuri ca după război, iar fațadele istorice sunt acoperite cu faianță, becuri albastre și stâlpi fără noimă.
Date obținute arată că multe dintre contractele pentru aceste lucrări au fost adjudecate de firme aflate la a doua sau a treia lucrare cu probleme în oraș.
Unele licitații au fost reluate din cauza contestațiilor sau neînțelegerilor contractuale. În alte cazuri, termenele au fost depășite cu până la 18 luni, fără penalități publice clare.
„Lucrarea din fața blocului meu a fost terminată în aprilie. În iunie, au venit iar, au spart același loc. Asta înseamnă lucrare de calitate?”, ne-a declarat un constănțean din Tomis Nord.
Șantierul din Zona Boema
Harta vizuală a rușinii
Am creat o hartă a celor mai problematice zone, pe baza sesizărilor din presă, a documentelor oficiale și a fotografiilor de la fața locului:
- Ștefan cel Mare – lucrare începută în 2021, neterminată complet
- Bulevardul Lăpușneanu – reabilitare întârziată, trotuare deschise
- Trotuare Tomis Nord / Dacia – neasfaltate, fără rampe
- Pasaj Cumpenei – reparații repetate, semnalizare deficitară
- Zona Peninsulară – reabilitare haotică, estetică agresivă
- Parcările suspendate – proiecte abandonate sau neterminate
- Strada Soveja – lucrări reluate de mai multe ori în 3 ani
Bulevardul Lăpușneanu după lucrările defectuoase efectuate de Hidro Salt
Constanța a primit în ultimii ani fonduri europene și guvernamentale pentru modernizare, însă transparența implementării este minimă. Sumele cheltuite pe reabilitări „repetate” se ridică la zeci de milioane de lei, dar calitatea rămâne îndoielnică.
„Problema nu este doar lipsa banilor, ci modul în care se lucrează. Lipsa de control, de responsabilitate, de penalizare a execuției slabe este principala cauză”, ne-a spus un arhitect civil local sub protecția anonimatului.
Lucrări în zona Tomis Nord
Constănțenii nu mai visează autostrăzi suspendate sau metrou, ci trotuare care să nu se surpe după ploaie, pasaje care să nu crape la un an după inaugurare și contracte duse până la capăt. Într-un oraș turistic european, normalul pare un lux.
Lucrările neterminate sau întârziate din Constanța nu reflectă doar o lipsă de voință sau competență, ci un cumul de factori care includ licitații contestate, planificări defectuoase, blocaje administrative, procese în instanță și uneori chiar lipsa fondurilor sau a forței de muncă specializate.
Totuși, dincolo de cauze, efectul este același pentru constănțeni: disconfort prelungit, spații urbane nefuncționale și o lipsă de încredere în capacitatea administrației de a finaliza ceea ce începe.
„Harta rușinii” nu este neapărat o acuzare, ci mai degrabă o oglindă a realității locale: un oraș în care multe proiecte pornesc cu ambiții mari, dar se împiedică de probleme sistemice. Până când mecanismele de execuție, control și coordonare nu vor fi consolidate, Constanța va continua să pară – pentru locuitori și turiști deopotrivă – un oraș aflat într-o permanentă așteptare a finalului promis.
Video:
.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
11.3° Constanța 















