Contracte ilegale de 440 de milioane de lei negociate în secret. Raport dezastruos la SAPE, companie condusă de un apropiat al lui Ilie Bolojan

O anchetă de amploare a Corpului de Control al Prim-ministrului a scos la iveală un management catastrofal la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE). Raportul oficial, care a luat la puricat perioada 1 ianuarie 2023 – 1 iunie 2025, arată cum o companie strategică a statului a eșuat lamentabil în implementarea proiectelor verzi, a călcat în picioare regulile guvernanței corporative și a încercat să direcționeze ilegal un contract de aproape 440 de milioane de lei prin negociere directă, cu fentarea licitațiilor publice. Compania este condusă de apropiatul lui Ilie Bolojan, George Adrian Foghis, al cărui mandat a fost prelungit până la 17 noiembrie 2027.

George Adrian Foghis, Ilie Bolojan

Corpul de Control al Prim-ministrului a finalizat o acțiune de control de amploare la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE). Raportul Corpului de Control arată haosul din investiții și sfidarea regulilor corporative SAPE SA, societatea care gestionează participațiile minoritare ale statului român în energie și care ar fi trebuit să devină un pilon în producția de energie regenerabilă, a fost transformată într-un exemplu de manual pentru „așa nu”. Inspectorii guvernamentali au descoperit abateri pe toate palierele: de la numiri ilegale în Consiliul de Supraveghere și prime de asigurare supradimensionate, până la eoliene care stau mai mult stricate și proiecte gigant de stocare a energiei negociate ilegal cu firme unice.

Numiri ilegale, termene dublate și bonusuri „la indigo”

Prima parte a raportului de control desființează modul în care au fost numiți și evaluați șefii societății, cu încălcarea directă a OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă.  Selecția membrilor Consiliului de Supraveghere a durat aproximativ 300 de zile, dublu față de termenul maxim legal de 150 de zile.

”Procedura de selecție a membrilor Consiliului de supraveghere a fost afectată cu abateri de la respectarea cadrului legal aplicabil, prin depășirea semnificativă a termenului de finalizare prevăzut de dispozițiile art. \(64^{4}\) alin. (3) din OUG nr. 109/2011, potrivit cărora „procedura de selecție pentru membrii consiliului de administrație sau supraveghere și directori se finalizează în termen de cel mult 150 de zile de la declanșare”. Astfel, durata de aproximativ 300 de zile este nejustificată în raport cu termenul maxim de 150 de zile stabilit de lege.
Cu privire la numirea unor membri în Consiliul de supraveghere al SAPE... Numirea unui membru al Consiliului de supraveghere, prin HAGOA nr. 14/12.08.2024 s-a realizat cu nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (1), (2) și (4) din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 639/2023 ce reglementează modalitatea de completare a Consiliului de supraveghere. Ocuparea unui astfel de post cu contract de mandat pe durata rămasă din mandatul consiliului în funcție trebuia efectuată pe baza unei proceduri de selecție derulată potrivit dispozițiilor ce reglementează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.”, se arată în raportul Corpului de Control al prim ministrului. 

În august 2024, un membru al Consiliului de Supraveghere a fost numit direct pe durata rămasă a mandatului, fără a se organiza procedura de selecție obligatorie prin lege. Atât pentru șefii din Consiliul de Supraveghere (administratori neexecutivi), cât și pentru cei din Directorat (executivi), au fost stabiliți indicatori financiari de performanță identici. Legea obligă ca structura bonusurilor (componenta variabilă) să aibă la bază indicatori diferiți și adaptați specificului companiei. Autoritatea tutelară nu a inclus indicatori cheie specifici sectorului energetic, ci a folosit criterii generale. SAPE a achiziționat servicii de asigurare de răspundere profesională pentru directori și administratori la prețuri uriașe. Există o disproporție semnificativă între primele plătite de SAPE și cele ale altor companii din energie, fără ca societatea să poată justifica necesitatea unor limite de răspundere atât de ridicate. 

raportul Corpului de Control

”Cu privire la indicatorii de performanță ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului în perioada 2023-2025... Atât pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cât și pentru membrii Directoratului, indicatorii financiari stabiliți prin Hotărârea AGA nr. 19/27.12.2023 și HCS nr. 58/23.11.2023, au fost identici, cu nerespectarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) și (3) din OUG nr. 109/2011, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că în ceea ce privește componenta variabilă, aceasta va avea la bază indicatori de performanță financiari și nefinanciari diferiți pentru membrii Directoratului, față de administratorii neexecutivi.
 Autoritatea publică tutelară, în situația consiliului de supraveghere și consiliul de supraveghere în cazul directoratului, nu au prevăzut indicatori cheie de performanță adaptați specificului SAPE, cu nerespectarea dispozițiilor art. 2 pct. 16 și pct. 17 din OUG 109/2011, care definesc indicatorii de performanță ca „instrumente de evaluare a performanței nefinanciare a întreprinderii publice, adaptate astfel încât să reflecte specificul sectorului din care face parte întreprinderea”, precum și a prevederilor art. 44 alin. (5) lit. a) pct. i) din același act normativ, potrivit cărora pe lângă indicatorii-cheie de performanță stabiliți de către AMEPIP, se adaugă și „alți indicatori” care se introduc în tabloul de bord.  Cu privire la achiziția de servicii de asigurare de răspundere profesională pentru membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului se constată că valoarea primei de asigurare, prin raportare la dimensiunea economică, profilul operațional și indicatorii financiari ai SAPE relevă existența unei disproporții semnificative față de nivelurile identificate în cazul altor întreprinderi publice din sectorul energetic, fără ca din documentele analizate să rezulte o fundamentare suficientă a necesității stabilirii unor limite de răspundere și a unor prime de asigurare la nivelurile aprobate.”, se mai arată în document. 

Investiții pe hârtie și eoliene cu probleme tehnice majore

Deși SAPE s-a promovat ca un investitor activ în energia verde, realitatea economică din teren arată o dependență totală de trecut. Planul de Investiții Consolidat a fost restructurat și revizuit în mod repetat. Proiecte întregi au fost abandonate imediat după ce au fost propuse, fapt ce demonstrează lipsa unor analize economico-financiare mature și a unei predictibilități elementare.

În ciuda sumelor mari pompate în capacități regenerabile, performanța SAPE în perioada 2020 - semestrul I 2025 a rămas susținută preponderent de veniturile financiare (dobânzi, plasamente și dividende din participații). Contribuția activității propriu-zise de producere a energiei electrice a rămas nesemnificativă în structura totală a veniturilor.

Eolienele de la Curcubăta Mare, o gaură neagră. Ulterior achiziției, Centrala Electrică Eoliană Curcubăta Mare a înregistrat defecțiuni tehnice severe la infrastructura de linii electrice subterane (LES). Rezultatul? Perioade extinse de indisponibilitate, randament operațional scăzut, lipsă de interes din partea operatorilor la licitațiile de reparații și costuri suplimentare masive de mentenanță.

SAPE a încălcat flagrant Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale

Cea mai gravă descoperire a Corpului de Control vizează demersurile făcute de SAPE pentru achiziția a două proiecte noi de stocare a energiei în baterii. Societatea a contractat și a plătit servicii de evaluare „la prețul de piață” pentru instalații de stocare inexistente, care abia urmau să fie construite. Asta în condițiile în care SAPE deținea deja studii de fezabilitate și devize generale întocmite de experți ANRE, care indicau clar valoarea reală a viitoarelor investiții.
Mai mult, managementul SAPE a încercat să perfecteze această tranzacție gigantică printr-o procedură de negociere directă cu operatori economici unici. Contractul presupunea: Preluarea unor drepturi asupra unor terenuri evaluate la 1.206.405 lei și livrarea și punerea în funcțiune a sistemelor de stocare (lucrări, servicii și bunuri) estimate la o valoare astronomică de 439.503.031 lei.

Inspectorii guvernamentali au stabilit că SAPE a încălcat flagrant Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Deoarece valoarea lucrărilor și bunurilor depășea cu mult pragurile legale (27,3 milioane lei pentru lucrări și 2,1 milioane lei pentru servicii/bunuri), societatea era obligată prin lege să publice un anunț de participare și să organizeze o licitație deschisă, oferind șanse egale pieței, în loc să negocieze direct atribuirea a aproape 90 de milioane de euro.

”Analiza modului de implementare a Planului de Investiții Consolidat relevă existența unor deficiențe în fundamentarea, fezabilitatea și predictibilitatea proiectelor investiționale ale SAPE, reflectate prin revizuirea frecventă a planului de investiții, restructurarea repetată a portofoliului de proiecte și abandonarea unui număr semnificativ de investiții propuse anterior includerii acestora în politica investițională a societății. Dinamica permanentă a proiectelor, caracterizată prin introducerea, modificarea și eliminarea succesivă a unor investiții, evidențiază dificultăți în stabilirea unor obiective investiționale sustenabile și fundamentate pe analize economico-financiare suficient de mature încă din etapa inițială de planificare.

Analiza structurii veniturilor SAPE pentru perioada 2020 – semestrul I 2025 evidențiază faptul că performanța financiară a societății continuă să fie susținută preponderent de veniturile financiare generate de participațiile și plasamentele deținute, în timp ce contribuția activității operaționale de producere a energiei electrice la veniturile totale rămâne redusă. Deși societatea a efectuat investiții semnificative în proiecte energetice din surse regenerabile, acestea nu au determinat până în prezent o modificare substanțială a structurii veniturilor și nici diminuarea dependenței față de veniturile financiare.”, se mai arată în raportul guvernamental. 

Schema „Stocarea energiei”: 440 de milioane de lei negociate ilegal cu firme unice, pentru instalații inexistente

SAPE a apreciat ca necesare, a achiziționat și a achitat servicii de evaluare „la prețul de piață”, pentru două proiecte ce includeau, în principal, instalații de stocare a energiei electrice inexistente, ce urmau a fi executate, în contextul în care pentru cele două proiecte existau studii de fezabilitate, proiecte și devize generale (întocmite de persoane autorizate ANRE), care indicau în mod clar valoarea investițiilor. Demersurile efectuate în vederea achiziției proiectului de stocare a energiei electrice în baterii, dar nefinalizate, au vizat derularea unui proces de negociere cu operatori economici unici, care ofereau transferul drepturilor asupra unor terenuri evaluate la 1.206.405 lei, precum și livrarea unor sisteme de stocare (echipamente, inclusiv punerea lor în funcțiune), ce presupunea execuție de lucrări, prestări de servicii și furnizare de bunuri în valoare totală estimată de evaluator de 439.503.031 lei. Aceste demersuri s-au derulat cu nerespectarea dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 99/2016, care impuneau ca achizițiile de lucrări peste pragul de 27.334.460 lei și cele de servicii și bunuri peste pragul de 2.186.559 lei să se efectueze cu publicarea unui anunț de participare, prin aplicarea uneia dintre procedurile de licitație deschisă.

Cine conduce compania?!

Compania este condusă de apropiatul lui Ilie Bolojan, George Adrian Foghis, despre care liderul PSD, Sorin Grindeanu, spunea în urmă cu câteva luni că este ”pupilul lui Ilie Bolojan”. Mai multe, citiți AICI. Pe site-ul companiei, apar ca fiind membri ai directoratului Sorin Chiriță și Mihai Teodorescu, directorul Portului Constanța.

Consiliul de Supraveghere este format din: Dumitru Nancu (Mandat fix: 27.09.2023 – 27.09.2027), Laura-Eugenia Vădan (Mandat fix: 27.09.2023 – 27.09.2027), Radu-Valeriu Perianu (Membru/Membru provizoriu), Mihail-Silviu Pocora (Membru provizoriu), Andrei Badiu (Membru provizoriu).

Foghiș a fost șef și la Canalele Navigabile

Adrian Foghiș a fost secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în perioada 01.03.2021 - 08.05.2025. În perioada 2008 – 2012 și 2014 – 2021 a fost Director General al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.) Zona Metropolitană Oradea.

Adrian Foghiş a fost preşedintele provizoriu al Directoratului Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie, companie de stat controlată de Ministerul Energiei. Orădeanul a fost numit în mandatul ministrului interimar Sebastian Burduja (PNL), cu două săptămâni înainte de instalarea în funcţie, pe 23 iunie, a Guvernului Ilie Bolojan, în care conducerea ministerului Energiei a fost preluată de Bogdan Ivan (PSD). A fost și membru în consiliul de administrație la ENERGONUCLEAR SA, dar și al Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

În 2022, a fost numit în conducerea Canalelor Navigabile pentru două luni, însă i-a tot fost prelungit mandatul până în aprilie 2023, când a fost înlocuit cu Constantin Gabriel Bunduc.