Coroabă (PwC): Dacă toţi administratorii de pensii private se retrag din România, legea nu menţionează ce se întâmplă cu fondurile

În cazul în care toţi administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II ar decide să se retragă de pe piaţa românească, legea nu menţionează ce se va întâmpla cu fondurile respective, astfel că motivul probabil pentru care Guvernul intenţionează amânarea termenului pentru plata capitalului suplimentar de către administratori este găsirea unei soluţii, a declarat joi Diana Coroabă, partener în cadrul companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC).

Reprezentanţii PwC au organizat joi o dezbatere pe tema modificărilor anunţate de Guvern la ordonanţa 114 şi la Codul de Procedură Fiscală.

"Vorbind de fondurile de pensii, de Pilonul II, din păcate, nu avem modificări în ceea ce priveşte capitalul suplimentar care trebuie să fie adus, nu avem modificări în ceea ce priveşte limitarea tarifelor comisioanelor de către administratorii de pensii şi virarea unor sume la bugetul de stat; singura modificare adusă ordonanţei e în ceea ce priveşte termenul de plată al capitalului - se acordă o amânare de 8 luni, vorbim de 31 decembrie 2019. Deci veştile nu sunt bune pentru ei", a precizat consultantul PwC.

Acesta s-a întrebat ce anume s-ar întâmpla cu banii acumulaţi în Pilonul II dacă toţi administratorii de pensii private ar decide să se retragă de pe piaţa din România, în contextul OUG 114.

"De ce cred că s-a modificat termenul? Problema cu acest capital, care este semnificativ, este următoarea: în cazul în care administratorii de pensii decid să nu aducă acest capital, şi să se retragă de pe piaţa din România, vom avea o problemă foarte mare, pentru că legea actuală a pensiilor menţionează faptul că dacă un administrator se retrage, atunci contribuţiile se duc automat către ceilalţi administratori, ceea ce ar însemna că ceilalţi administratori trebuie să vină cu sume şi mai mari de capital, şi ar fi efectul de domino; în cazul în care toţi administratorii decid să nu aducă sumele suplimentare de capital şi să se retragă de pe piaţa românească, avem o probemă, pentru că legea nu menţionează ce se întâmplă cu fondurile respective", a afirmat Diana Coroabă.

Aceasta a estimat că Autoritatea de Supraveghere Financiară ar trebui să intervină, în acest scenariu.

"Atunci probabil că ASF ar trebui să preia aceste fonduri, să le administreze, şi de aceea probabil că termenul a fost amânat, ca să se gândească la o soluţie dacă acest lucru se va întâmpla", a declarat reprezentanta PwC.

În prezent, capitalul social minim pentru administratorii de fonduri de pensii private este echivalentul în lei al sumei de 4 milioane de euro.

Potrivit Ordonanţei 114/2018, capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii urmează să fie stabilit în funcţie de valoarea contribuţiilor, la valori între 5% şi 10% din aceste contribuţii.

AGERPRES