Creşterea cheltuielilor în Europa nu va face datoriile nesustenabile, spune economistul şef al BCE

Creşterea cheltuielilor publice în întreaga Europă, pentru a contracara recesiunea provocată de pandemie, nu va face ca datoriile să atingă un nivel nesustenabil, chiar dacă unele state membre au deja datorii foarte mari, a apreciat marţi economistul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Philip Lane

Guvernele din Europa vor înregistra deficite publice record în acest an, pentru a-şi putea menţine în funcţiune economiile în contextul măsurilor de izolare, iar datoria publică va trece de 100% din PIB în acest an, urmând să continue să crească atât anul viitor cât şi în 2022.

"Da, vor fi datorii publice mai mari, dar în contextul unor dobânzi foarte reduse, precum şi în contextul mediului macroecononmic, evaluarea ar trebui să fie că este ceva sustenabil", a spus Philip Lane pentru postul portughez de televiziune RTP. "Nu există niciun motiv să credem că este vorba de o dinamică care să conducă la o revenire la condiţiile din urmă zece ani", a adăugat Lane referindu-se la criza datoriilor din zona euro. "Costul plăţii acestor datorii în anii care vor veni va fi destul de limitat", a precizat economistul şef al BCE.

Philip Lane a dezvăluit că BCE va furniza suficiente stimulente monetare la următoarea sa reuniune pentru a fi sigură că guvernele, companiile şi gospodăriile au acces la credite ieftine pe întreaga durată a crizei coronavirusului. "Pandemia este suficient de dură, nu ar trebui să o înrăutăţim prin crearea unei crize a creditului, prin majorarea nivelului dobânzilor. Orientarea noastră este aceea de a menţine condiţiile de finanţare la un nivel favorabil", a spus Philip Lane.

BCE a menţinut costul creditului la un minim istoric dar susţine de multă vreme că este sarcina guvernelor, nu a Băncii Centrale, să susţină economia până când va fi disponibil un vaccin iar restricţiile vor fi ridicate.

Cu toate acestea, planurile Uniunii Europene de a lansa un fond de revenire în valoare de 750 miliarde de euro au primit o lovitură serioasă luni când Ungaria şi Polonia au blocat această schemă, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la momentul când fondul va fi disponibil.