Crima șocantă de la Cosmopolis schimbă Codul Penal! Vezi noua propunere legislativă

După crima șocantă din cartierul rezidențial Cosmopolis, în care o tânără de 23 de ani a fost executată cu sânge rece în plină stradă, valul de revoltă ia o nouă formă: o propunere legislativă ce vizează modificarea Codului de Procedură Penală a fost înaintată Senatului. Inițiatorul este Kevin Kirmizigul, președintele Organizației de Tineret BNS, care a explicat că își trage motivația chiar dintr-o dramă personală: mama lui este, spune el, de luni bune, terorizată de un individ care nu a fost tras la răspundere de autorități.

„Ceea ce s-a întâmplat la Cosmopolis nu este un accident. Este simbolul unei Românii în care victimele sunt abandonate, iar agresorii – scuzați”, spune Kevin Kirmizigul. El atrage atenția că renunțarea la urmărirea penală, deși fapta e dovedită, a devenit normă, nu excepție.

„Făptașul e identificat, fapta confirmată, dar procurorul renunță la urmărire. Ce urmează? Altă victimă. Poate o mamă, o fiică, un vecin. Statul trebuie să intervină. Justiția nu poate rămâne decorativă”, adaugă acesta.

Propunere legislativă: Sancțiuni minime obligatorii și cale de atac pentru victime

Tânărul sindicalist a trimis deja propunerea legislativă  tuturor partidelor din Parlamentul României.  El susține că actualele prevederi ale Codului de procedură penală permit clasarea unor dosare penale chiar și în cazuri în care există victime clare, dacă procurorii apreciază că nu există „interes public” în urmărirea faptei. El propune eliminarea acestei portițe, astfel încât în toate situațiile în care o faptă penală a fost dovedită și a produs consecințe directe asupra unei persoane – fie că e vorba de loviri, abuzuri sau alte agresiuni – dosarul să fie automat trimis în judecată. Renunțarea la urmărirea penală ar urma să fie posibilă doar în cazurile fără victime sau fără prejudicii concrete. Scopul declarat al inițiativei: protejarea efectivă a victimelor și împiedicarea mușamalizării cazurilor de violență sau abuz prin clasări controversate.

Potrivit propunerii trimise mai multor senatori din Comisia Juridică, modificările vizează două aspecte esențiale:
 

Obligativitatea aplicării unei sancțiuni minime (avertisment penal, amendă, muncă în folosul comunității, scuze scrise etc.) în cazul în care procurorul constată că o faptă penală a fost comisă, iar autorul este identificat, chiar dacă decide să renunțe la urmărirea penală;

Dreptul victimei de a contesta decizia de confirmare a renunțării la urmărirea penală în fața unei instanțe ierarhic superioare.

Aceasta este o modificare semnificativă față de legislația actuală, care lasă victimele fără nicio cale efectivă de contestare în cazurile în care procurorul renunță la urmărire, chiar dacă fapta este dovedită.