CTP spune că România ar trebui să fie exclusă din UE și din Consiliul Europei. Vezi de ce

Scriitorul și gazetarul Cristian Tudor Popescu a analizat ultimele evenimente de pe scena politică referitoare la deciziile CCR. Concluzia e una simplă: România ar trebui să fie exclusă din UE, ba chiar și din Consiliul Europei!

Cristian Tudor Popescu

„CCR s-a considerat deasupra Constituției“

Într-o analiză publicată pe Facebook, intitulată Trecutul lovește prezentul și viitorul ca în comunism, Popescu aduce aminte momentul alegerilor prezidențiale.

„O durea tot în 3 litere pe CCR de salvarea statului de drept, de salvarea României de pe buza prăpastiei, când a blocat pârghia deschisă profetului Georgescu către Cotroceni.

Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat.

Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României”, a scris Popescu, pe Facebook.

CTP, despre întâlnirea dintre președinta CCR și premierul demis Ilie Bolojan

Cristian Tudor Popescu a vorbit în termeni duri și despre întâlnirea dintre președinta CCR și premierul demis Ilie Bolojan.

„Așa că încălcarea unui principiu fundamental al Justiției, nonretroactivitatea legilor, prin decizia privind legea anti Fritz împinsă de PSD, e cât se poate de firească (nonretroactivitatea a fost introdusă de gânditorii Dreptului pentru a se respecta principiul juridic roman „Non bis in idem” și pentru a limita posibilitățile folosirii Justiției ca măciucă politică și/sau personală).

După cum firească este și respingerea de către Regină a amendamentelor AUR privind biodiversitatea și pe Mirabela Grădinaru – nu erau ale PSD.

Remarcabilă mișcarea-fulger cu care N. Dan a publicat declarația de avere a dnei Grădinaru. Deci, CCR e dreaptă, cum ar veni, aprobă, dar și respinge.

Interesant dacă președintele Dan va promulga sau nu legea anti Fritz, căci nu prea are cum s-o scalde, după obicei.

Cât privește întâlnirea la separeu, taman în aceste zile, dintre președinta CCR Tănăsescu și premierul interimar Bolojan, nu-mi pot da seama a cui prostie e mai mare, și a cui explicație, mai stupidă”, a declarat CTP.

Concluzia? Excluderea României din UE!

„Concluzia subsemnatului: calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”, a concluzionat scriitorul.

Curtea Constituţională a stabilit ca fiind constituţional un amendament introdus în Legea integrităţii la cererea PSD şi AUR, prin care aleşii găsiţi incompatibili sau în conflict de interese îşi pierd funcţiile. Cu majoritate de voturi, CCR a declarat ca fiind constituţională prevederea din lege care stipulează încetarea de drept a funcţiei/demnităţii publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Reprezentanţii USR au reclamat faptul că acest amendament introdus în lege îl vizează pe preşedintele partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese.

Premierul Ilie Bolojan a respins luni criticile apărute după întâlnirea cu președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, susținând că este firesc ca persoanele care ocupă funcții publice să aibă întrevederi cu reprezentanții altor instituții pentru rezolvarea unor probleme administrativ

Declarațiile au fost făcute la Oradea, după vizita la pasajele subteran și suprateran de pe Calea Aradului (DN 79).

Întrebat dacă s-a întâlnit cu președinta CCR, de ce întrevederea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului și ce au discutat, Ilie Bolojan nu a confirmat explicit întâlnirea, dar nici nu a negat-o, afirmând că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”.

„Vedeți, de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a declarat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a explicat că astfel de întrevederi fac parte din activitatea normală a unei persoane care ocupă o funcție publică și a făcut o paralelă cu perioada în care a fost primar al municipiului Oradea.

„Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, cu companii, în așa fel încât să rezolvi problemele. Atunci când eram primar în Oradea și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină în CTE-ul de la interministerială proiectul, cineva trebuia să rezolve problemele de racorduri la utilități, să se lucreze în paralel”, a afirmat premierul.

Bolojan a spus că, în acea perioadă, a avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Curții de Apel Oradea, fără ca acestea să aibă legătură cu dosarele aflate pe rolul instanței.

„Și atunci sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a declarat el.

Bolojan a dat un exemplu din perioada în care conducea CJ Bihor

Bolojan a dat și un exemplu din perioada în care conducea Consiliul Județean Bihor. „Atunci când eram președinte de Consiliu Județean am avut întâlniri din nou pentru a rezolva probleme și mi-aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu. Și am avut întâlniri din nou cu reprezentanții conducerii Parchetului și am identificat un teren și le-am pus terenul la dispoziție pentru a face sediul, dar din nou asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri”, a adăugat Bolojan.

Reacția lui Ilie Bolojan vine în aceeași zi în care Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut clarificări „imediate și complete” în legătură cu întâlnirea și a susținut că explicațiile oferite până acum nu înlătură îndoielile privind aparența de imparțialitate.

Instanța supremă vorbește despre o situație de o „gravitate instituțională aparte” și invocă direct faptul că Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale.

„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, a transmis Înalta Curte.

Controversa a apărut după informațiile potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Curtea Constituțională a transmis duminică seara că întâlnirile președintei CCR cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte administrative și organizatorice.

„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR.

Curtea a precizat, de asemenea, că dosarele aflate pe rol nu sunt discutate în afara procedurilor legale.

„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, potrivit CCR, scrie stiripesurse.ro.