Cu mai puține zboruri și mai puțini pasageri, Aeroportul Mihail Kogălniceanu se redresează financiar doar pe hârtie?!

Conducerea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța și-a propus o creștere cu aproximativ 15% a numărului de pasageri comerciali în 2026. Doar că realitatea nu pare să țină cont de ambițiile din birouri. În primele șase luni ale anului, traficul de pasageri a scăzut cu aproape 9%, iar numărul mișcărilor comerciale s-a redus cu peste 19%. Cu toate acestea, raportul de administrare este plin de măsuri de redresare, estimări optimiste și explicații pentru obiectivele care nu se desfășoară conform planului.

Terminalul nou al Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu

Raportul de activitate al Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu pe primul semestru din 2026 indică un plan de redresare în desfășurare, dar cu rezultate încă modeste. La 30 iunie, societatea raporta venituri de 27,19 milioane de lei și cheltuieli de 27,68 milioane de lei, înregistrând o pierdere de 491.700 de lei, în condițiile în care subvenția de la bugetul de stat a atins 17,63 milioane de lei. Deși conducerea mizează pe curse noi, tarife actualizate și închirierea spațiilor, cifrele de la jumătatea anului arată că multe dintre măsuri rămân deocamdată doar la stadiul de intenție.

Terminalul nou al Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu

Scăderi de trafic și zboruri anulate de operatori

Una dintre principalele măsuri pentru majorarea veniturilor este creșterea traficului aerian cu aproximativ 15% față de 2025. Conducerea a mizat pe consolidarea rutelor existente și introducerea unor noi legături, însă primele șase luni au adus o evoluție opusă. În perioada ianuarie-iunie 2026 au fost înregistrați 49.685 de pasageri comerciali, față de 54.568 în perioada similară din 2025 (o scădere de 8,95%), în timp ce numărul mișcărilor comerciale a coborât de la 730 la 591. Raportul subliniază că diminuarea numărului de pasageri a fost mai mică decât reducerea zborurilor, ceea ce ar indica faptul că abaterea este cauzată de cursele neoperate.

Diferențele dintre planuri și realitate se văd clar în programele marilor companii. Pe ruta Constanța-Istanbul, Turkish Airlines a prevăzut patru frecvențe săptămânale și 33.462 de pasageri anual, însă la 30 iunie erau înregistrate doar 158 de zboruri și 12.169 de pasageri (36,37% din țintă), măsura fiind bifată ca „implementată parțial” din cauza zborurilor anulate. La fel, în cazul Wizz Air pe ruta spre Londra, zborurile săptămânale au fost mai puține decât cele estimate, mai exact 171 de mișcări și 33.524 de pasageri (42,87% din ținta anuală de 78.200 de pasageri, care include și noua rută spre Roma, programată din 8 septembrie 2026).

Rutele sezoniere și justificările conducerii: de la criză la termenul din decembrie

Nici pe segmentul charter cifrele intermediare nu au atins ritmul preconizat. Pe ruta Constanța–Antalya (Corendon), cu o țintă de 7.000 de pasageri, s-au înregistrat până la 30 iunie doar 10 mișcări și 1.593 de pasageri (22,76%). Pe ruta Katowice–Constanța (Smart Wings), din estimarea de 6.400 de pasageri incoming, după prima lună figurau 870 de pasageri în total (530 debarcați, adică 8,28% din obiectiv). Ambele programe fiind la începutul sezonului estival, raportul menționează că procentele reflectau doar prima parte a perioadei de operare.

Măsuri privind consolidarea și creșterea traficului aerian

Pentru a justifica decalajele, conducerea invocă anulările operatorilor, modificările de program ale Wizz Air și factori externi precum criza globală a combustibilului generată de tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz. Administrația subliniază că obiectivul de trafic este unul anual, gradul definitiv de realizare urmând să fie evaluat la finalul anului 2026, iar datele de la 30 iunie având doar caracter intermediar.

Majorarea tarifelor cu 6,5% și creșterea veniturilor din servicii și chirii

O măsură administrativă mai ușor de bifat a fost actualizarea tarifelor din activitatea de bază cu indicele prețurilor de consum de 6,5%. Deși termenul inițial era 17 februarie 2026, Consiliul de Administrație a aprobat ajustarea pe 25 martie, măsura fiind ulterior implementată în contracte și politici tarifare. Spre deosebire de atragerea companiilor aeriene, modificarea tarifelor a depins exclusiv de o decizie internă.

Măsuri privind consolidarea și creșterea traficului aerian

Raportul consemnează o creștere semnificativă a veniturilor din producția vândută, de la 3,63 milioane de lei în 2025 la 6,09 milioane de lei în 2026, adică un avans de 67,56%. Performanța a fost susținută de serviciile prestate (+91,87%) și de încasările din redevențe și chirii (+88,78%). Cu toate acestea, avansul nu a compensat cheltuielile. Societatea rămâne pe minus cu 491.700 de lei, depinzând masiv de subvenția de exploatare de 17,63 milioane de lei.

Monetizarea noului terminal: cafenele, reclame și bancomate

Planul de redresare mizează și pe exploatarea comercială a noului terminal de pasageri, de la care se estimează venituri suplimentare de 324.250 de lei. Până la 30 iunie au fost organizate licitații pentru șapte spații (închiriere mașini, cafenele, magazine de suveniruri, birouri) și atribuite direct șase poziții, trei bancomate, spații administrative, parcare utilaje, reclame. Valoarea nominală cumulată a chiriilor pentru cele 12 poziții atinge 12.473,56 euro pe lună, însă un contract publicitar de 630 de euro a avut o durată de doar 30 de zile.

Modernizarea noului terminal

Realizarea efectivă a obiectivului de 324.250 de lei va fi evaluată la finalul anului, în funcție de încasările reale. În paralel, închirierea terminalului cargo, estimată să aducă 71.850 de lei din iulie 2026, se afla la 30 iunie doar în fază pregătitoare, spațiul necesitând reamenajări după ce a fost folosit ca terminal provizoriu de pasageri până în martie. În plus, din valorificarea bunurilor casate și a unui mijloc fix, unde se prognozaseră 10.500 de lei, s-au încasat doar 724,71 lei, vânzarea mijlocului fix fiind amânată pentru semestrul al doilea.

Reduceri de cheltuieli la mentenanță, dar bugetul semestrial rămâne depășit

La capitolul economii, aeroportul a reușit să reducă cheltuielile prin renegocierea frecvenței reviziilor tehnice. Trecerea de la revizii semestriale la revizii anuale pentru echipamentele de securitate a generat o economie de 52.500 de lei (act adițional din 25 mai 2026), iar la echipamentele pentru detectarea urmelor de explozibili (ETD) s-au prevăzut diminuări de 84.500 de lei.

Terminalul nou al Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu

Alte măsuri au rămas însă nefinalizate. Renegocierea serviciilor de securitate cibernetică era la stadiul de propunere, iar obiectivul de reducere cu 10–15% prin centralizarea achizițiilor nu avea un rezultat confirmat la 30 iunie. Aceste ajustări s-au dovedit insuficiente pentru a stopa derapajele financiare, în condițiile în care cheltuielile totale ale aeroportului depășiseră deja bugetul semestrial cu 1,94 milioane de lei.

Promisiuni pe hârtie, restanțe în teren

Raportul semestrial conturează imaginea unei administrații care caută venituri în orice detaliu operațional, de la rute internaționale până la materiale casate și reclame pe perete. Cu toate acestea, minusurile din zona principală de activitate, traficul de pasageri, cântăresc mult mai greu decât economiile punctuale sau chiriile din terminal.

Terminalul nou al Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu

După statisticile primei jumătăți a anului 2026, Aeroportul Mihail Kogălniceanu rămâne dependent de banii de la bugetul de stat, iar planul de redresare conține deocamdată mai multe estimări optimiste decât certitudini financiare.