Cu toate că nu mai are profit, Aeroportul M. Kogălniceanu a crescut cheltuielile cu salariile cu 70 %, față de anul trecut

Anul trecut, aeroportul Mihail Kogălniceanu a înregistrat venituri de 36  milioane de lei, pierderi de 8 milioane lei, cu datorii de 19 milioane de lei. Cu toate acestea, șefii beneficiază de salarii cât cele ale unui șef de stat, subiect amplu dezbătut de Replica și-n edițiile anterioare. Însă interesant este că, deși nu mai are profit de ani buni, compania a înregistrat, de la începutul anului până în luna iunie a.c., o creștere semnificativă a cheltuielilor cu salarii... de peste 70%. Această creștere a veniturilor vine într-un moment destul de complicat, în care în majoritatea sectoarelor din sistemul public s-au impus ajustări salariale, dar și măsuri economice mult mai stricte.

Cât timp ne permitem să plătim un spor de antenă pentru aproape toți funcționarii publici din România, sau spor de zgomot, după caz, nu este corect față de români să discutăm despre o creștere a TVA-ului. De exemplu, un punct de creștere a TVA-ului aduce șapte miliarde de lei, deci nu putem să creștem TVA-ul ca să putem continua să plătim sporul de antenă, de zgomot sau alte sporuri închipuite ale bugetarilor de lux. Bugetari de lux sunt și la Aeroportul Mihail Kogălniceanu, o companie a statului care se chinuie să rămâne pe linia de plutire, în ciuda investițiilor de milioane pe care le derulează în această perioadă. Membrii Consiliului de Administrație, de exemplu, au leafă de invidiat... pe care și-au mărit-o la începutul acestui an, de la 7.400 de lei pe lună, la peste 23.000 de lei. Adică de trei ori mai mai mult... Mărirea s-a realizat cu girul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Au crescut cheltuielile cu salariile

Consiliul de Administrație al Aeroportului Kogălniceanu este format din următorii membri: Bogdan Ionuț Artagea – director general și membru CA, Horia Mihail Acatrinei, Felix Corneliu Ardelean, George Teșeleanu, Ștefan Mihu, Simona Carmen Fătu, Gabriel Monea.

Decizia acestora de a-și tripla indemnizațiile a stârnit un adevărat scandal, mai ales în contextul în care Aeroportul, mai ales ca de ani buni compania a raportat profit zero. 

Cu aceste creștere salariale, dar și cu alte măriri acordate angajaților companiei, Aeroportul Mihail Kogălniceanu a bifat, de la începutul acestui an și până în luna iunie a.c., o creștere a cheltuielilor salariale cu până la 70 %. Acest fapt vine într-un moment în care Guvernul Bolojan promovează măsuri de austeritate și reducerea cheltuielilor publice. În același timp, această decizie se înscrie într-o tendință mai largă observată la alte companii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor. 

Într-un raport privind realizarea indicatorilor - cheie de performanţă incluşi în contractele de mandat - Trim. I - anul 2025, constatăm că au fost creșteri la cheltuielile cu energia și apa de 62,28%, alte cheltuieli din exploatare de 24,52%, reprezentând în principal cheltuieli cu amortizarea, precum și a cheltuielilor privind personalul de 70,04%. Dacă în anul 2024, perioada ianuarie - iunie, cheltuielile cu personalul erau de aproape 12 milioane de lei, anul acesta acestea s-au ridicat la nivelul sumei de 20 de milioane de lei. 

Creșterea cheltuielilor de personal s-a datorat în principal acordării parțiale a drepturilor salariale câștigate în litigiul din cadrul dosarului nr. 5427/118/2023, definitivă prin Hotărârea judecătorească nr. 320/10.12.2024.

În dosarul cu pricina, judecătorii au obligat compania să indexeze salariul de bază minim brut lunar al fiecărui reclamant, cu coeficientul indicelui de inflaţie de care a beneficiat fondul de salarii al societăţii, de 6,5% şi 6,10%, aferent anului 2022 şi de 8,2%, aferent anului 2023. Au mai obligat-o la plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate din indexarea aplicată pentru anii 2022 şi 2023, corespunzător perioadei efectiv lucrate, diferenţe actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală la data plăţii efective, dar și la plata sporului de zgomot de 10%, aferent perioadei efectiv lucrate în intervalul ianuarie 2022 – februarie 2023, cu actualizarea sumelor aferente cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală la data plăţii efective. 

...dar au crescut și veniturile

Remarcăm, totuși, din raportul privind realizarea indicatorilor - cheie de performanţă incluşi în contractele de mandat - Trim. I - anul 2025, o creștere a veniturilor din producția vândută în semestrul I al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creștere care se datorează, în principal, unei evoluții pozitive a traficului aerian și a gradului de ocupare al zborurilor operate, în principal datorită: faptului că Turkish Airlines a menținut constantă operarea a trei frecvențe săptămânale pe întreaga perioadă, fără anulările înregistrate anul trecut, ceea ce a contribuit la stabilitatea și predictibilitatea fluxului de pasageri.

 Wizz Air a crescut numărul de frecvențe de la trei la patru zboruri săptămânale încă de la începutul anului, iar în sezonul estival a operat chiar cinci frecvențe pe săptămână, ceea ce a generat o creștere semnificativă a volumului de pasageri transportați. Ofertei de curse charter mai diversificate: au existat zboruri suplimentare către Hurghada, iar charterele de Antalya au fost lansate mai devreme decât în anul precedent, beneficiind astfel de o perioadă mai lungă de operare și de o cerere ridicată.

Un alt element care a susținut creșterea veniturilor a fost gradul de ocupare mai ridicat al aeronavelor, inclusiv pe cursele operate și anul trecut, ceea ce reflectă atât o cerere mai mare din partea pasagerilor, cât și o utilizare mai eficientă a capacității existente.

Prin urmare, cumulul acestor factori – creșterea numărului de frecvențe regulate, diversificarea și extinderea sezonului pentru cursele charter și îmbunătățirea gradului de ocupare – explică în mod direct avansul veniturilor aeroportului în prima jumătate a anului 2025 față de perioada similară din 2024. Semnificativă este și creșterea veniturilor din subvenția de exploatare cu 55,72% în primul semestru al anului 2025 față de aceeași perioadă a anului 2024 (8.033,08 mii lei), în principal datorită creșterii cheltuielilor de operare. La venituri financiare se înregistrează o creștere de 31,73 mii lei, anul acesta față de aceeași perioadă a anului 2024.

În ceea ce privește cheltuielile totale efectuate la 30 iunie 2025, acestea sunt în valoare de 37.859,75 mii lei, fiind cu 21,92% mai mari față de aceeași perioadă a anului 2024, procent care în valoare absolută înseamnă 6.806,17 mii lei.