Cum a ajuns Complexul Boema de la civilizație la ruină în doar 20 de metri! Video
Cum a ajuns Complexul Boema de la civilizație la ruină în doar 20 de metri! Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestÎn cartierul Boema din Constanța, o priveliște tot mai familiară își pune amprenta pe viața de zi cu zi a locuitorilor: reabilitare pe o parte, degradare pe cealaltă. Trotuarul din zona Boema, aflat aproape de finalul lucrărilor de modernizare, oferă un peisaj aproape idilic în contextul urban: alei curate, spații pietonale sigure și o atmosferă generală care sugerează progres. Însă această imagine se destramă brusc la doar câțiva pași distanță.
Terasa Complexului Boema
La nici 20 de metri în spatele unei benzinării OMV, fostul complex comercial Boema se prăbușește încet, dar sigur, sub propria greutate. Clădirea, cândva un punct comercial important, a devenit acum un simbol al nepăsării și al impotenței legislative. Aparținând cândva unei cooperative, complexul a fost împărțit în timp între diferiți proprietari privați, printre care și omul de afaceri Niculae Dușu, cunoscut pentru implicarea în companii precum SOCEP, Celco și DDN GLOBAL SRL.
Terasa și scările complexului
Degradarea accentuată a clădirii nu este doar o problemă estetică. Structura instabilă reprezintă un pericol real, mai ales pentru copiii care se joacă nesupravegheați în apropiere. Spațiile comerciale din vecinătate sunt afectate direct, activitatea economică este blocată, iar terasa unui fost local a devenit inutilizabilă.
Gunoaiele, reziduurile și vegetația împânzesc zona
Deși clădirea se află într-o stare avansată de degradare, trebuie menționat că zona nu este, cel puțin pentru moment, un focar de infecție. Spațiul din jur a fost igienizat, iar lucrările recente de reabilitare contribuie la menținerea unei aparențe curate și ordonate. În plus, în prezent nu s-au semnalat cazuri recente de persoane fără adăpost care să se refugieze în interiorul complexului, așa cum s-a întâmplat în trecut. Totuși, lipsa unei intervenții ferme asupra structurii riscă să transforme din nou clădirea într-un adăpost improvizat, cu toate riscurile sociale și sanitare aferente. Cu alte cuvinte, igiena actuală este un echilibru fragil, menținut mai degrabă de conjunctură decât de o soluție durabilă.
Ironia situației nu scapă locuitorilor: întreaga zonă din jur – de la trotuarele de pe Bulevardul Tomis până la scările reabilitate recent – arată bine, îngrijit, modern. În contrast, complexul Boema pare o rană deschisă în inima cartierului, o relicvă abandonată într-o zonă altfel dinamică.
Zona din imediata apropiere a complexului
Adevărata dilemă este legată de lipsa de acțiune în cazul clădirii. Fiind proprietate privată, autoritățile au mâinile legate. Astfel, întrebarea care persistă în mintea locuitorilor este firească: Care este scopul unei proprietăți care nu este valorificată și care, în plus, pune în pericol vieți omenești? O întrebare fără răspuns, în lipsa unor mecanisme legale clare care să oblige proprietarii să intervină în astfel de cazuri.
Zona reabilitată recent din imediata apropiere a complexului
Într-o zonă dens populată a orașului, cu un potențial urbanistic evident, un asemenea spațiu ar putea fi transformat într-un proiect util comunității: un centru cultural, un spațiu verde sau chiar o parcare. Orice ar fi mai bun decât ceea ce oferă astăzi: pericol și neglijență.
Simptom al unei probleme mai mari
Complexul Boema nu este un caz izolat. Este un exemplu grăitor al unei probleme sistemice din România: lipsa unor reglementări eficiente care să responsabilizeze proprietarii privați în fața interesului public. Legislația actuală nu oferă instrumente clare prin care autoritățile locale să poată interveni, iar astfel de clădiri degradate se transformă în focare de pericol și stagnare urbană.
Până la o schimbare reală, locuitorii nu pot decât să spere. Să spere că timpul, presiunea comunității sau poate un interes economic vor aduce reparațiile de care complexul are disperată nevoie. Între timp, contrastul dintre nou și vechi, între îngrijit și abandonat, rămâne una dintre cele mai vizibile rupturi din peisajul urban al Constanței.
Video:
.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
11.3° Constanța 












