Cum a ajuns un... viticultor în conducerea BTT S.A.?!

Un podgorean din Panciu este noul director general și administrator al BTT SA, firma de turism deținută de Ministerul Familiei. Chiar dacă numirea în sine nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, date fiind deciziile catastrofale din punct de vedere managerial pe care statul obișnuiește să le ia în privința companiilor sale, măcar merită apreciată diversitatea opțiunilor etalate. Compania de turism condusă acum de un viticultor nu mai are oricum nimic de dovedit, raportând pentru anul trecut pierderi de sute de mii de lei și datorii de aproape 18 milioane de lei.

Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) SA a numit în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de pe 11 aprilie 2024 un nou administrator provizoriu, în locul Anei Maria Bud, căruia i-a expirat mandatul. Este vorba despre Adrian Iacob, care a preluat începând cu data de 8 aprilie 2024 pentru o perioadă de 5 luni mandatul de administrator provizoriu, potrivit unei hotărâri AGA pe care o semnează și în calitate de director general al companiei.

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul BTT, Adrian Iacob vine la conducerea companiei de stat din postura de consilier parlamentar în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților, funcție pe care o ocupa din noiembrie 2020 și din care s-a autosuspendat începând cu 12 februarie 2024.

Zeci de mii de euro în conturi și dați cu împrumut

Anterior, Iacob a fost concomitent consilier juridic la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și la Secretariatul Tehnic al Camerei Deputaților (2019-2020), după ce, în perioada 2015-2019 a fost expert și consultant la Comisia de învățământ din Camera Deputaților. 

Până să intre în aparatul bugetar, Adrian Iacob a fost stagiar la două cabinete de avocatură din București, în perioada 2010- 2012, iar în 2013 a obținut o licență în Drept Civil la Universitatea București.

Din ultima declarație de avere reiese că Adrian Iacob are o situație materială puțin peste medie: 2,5 hectare de teren agricol în Panciu și peste 25.000 de euro în conturi, la care se adaugă 12.500 de euro obținuți din vânzarea unei mașini și două împrumuturi de 6.000, respectiv 9.000 de euro de recuperat de la două persoane fizice. 

Iacob are de returnat un credit bancar de aproape 57.000 de lei și a încasat anul trecut 66.661 lei de la Camera Deputaților, dar și 9.686 lei din cultivarea strugurilor prin PFA Iacob N. Adrian. 

Podgorean de soi, cu 17 hectare de vie în Panciu

În afară de PFA, funcționarul mai deține WVP Newclean Distribution SRL și Crama Valente, ambele din Panciu. WVP Newclean Distribution SRL are ca domeniu de activitate cultivarea fructelor și a raportat afaceri 0 pentru 2022, în timp ce Crama Valente SRL a declarat afaceri de aproape 1,4 milioane lei și un profit net de 565.000 lei, în același interval.

Noul șef al BTT este un viticultor pasionat, cu participări la competițiile de profil și o imagine bună pe piața micilor podgoreni. Din prezentările proprii, reiese că pentru Crama Valente se folosesc struguri dintr-o podgorie de 17 hectare, pe care cultivă  soiurile Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Merlot, Muscat Ottonel, Fetească Neagră și Băbească Neagră. 

Podgoria există din 2010, dar familia Iacob a început să producă vinuri la scară mai mare din 2016. „Suntem o cramă mică, de tip boutique, care pune accent pe vinuri premium, adresându-ne clienților care caută vinuri deosebite și care apreciază calitatea”, a spus Adrian Iacob pentru o publicație dedicată viticultorilor.

Pierderi și datorii uriașe la jumătatea anului 2023

Acum, Adrian Iacob lasă onorabila îndeletnicire de podgorean pentru dezastrul de la BTT SA, firmă aflată în proprietatea Ministerului Familiei. Compania a raportat la jumătatea anului 2023 afaceri de aproape 1,9 milioane lei și pierderi de peste 313.000 lei, la care se adaugă datorii uriașe, de circa 17,8 milioane lei.

Înfiinţat în 1968, BTT era agenţia de turism a Uniunii Tineretului Comunist (UTC). Ulterior, BTT avea să deţină sute de hoteluri, zeci de hectare de terenuri, vile şi cabane, complexuri sportive, pârtii de schi, în toată România, la munte, la mare, în deltă şi în Bucureşti, locuri destinate tinerilor comunişti. O staţiune întreagă, Costineşti, avea să fie ridicată special pentru BTT, dar societatea avea active în toată ţara: Pârâul Rece, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureşului, Buşteni, Sibiu, Târgu Jiu, Brăila, Geoagiu- Băi, Miercurea Ciuc, Cluj, Deva, Piatra Neamţ, Botoşani, Teleorman.

După 1990, BTT suferă mai multe forme de reorganizare, iar hotelurile şi terenurile sale încep să fie înstrăinate. Fie că sunt vândute la preţuri de nimic, fie închiriate cu 50 de cenţi metrul pătrat sau ajunse adăposturi pentru oamenii străzii, de uriaşa avere BTT s-a ales praful.