Cum îngroapă încălzirea globală o industrie de top a Constanței. Proiecte de miliarde de euro, în pericol

Încălzirea globală duce în mod sigur la reducerea vitezei vântului în Europa, iar asta va afecta într-un viitor deloc îndepărtat și Constanța, unde se dezvoltă cea mai puternică parte a industriei eoliene din România. Miliarde de euro au fost investite până acum la malul mării și alte miliarde sunt pregătite pentru viitoare parcuri eoliene, inclusiv în largul constănțean al Mării Negre. O scădere a vitezei vânturilor va ruina însă această industrie, iar România trebuie să-și caute alternative pentru resurse de energie.  

Încălzirea globală a redus viteza vântului în Europa pe perioada verii și pune astfel și mai multă presiune pe sistemele energetice ale unui continent care se confruntă deja cu o creștere masivă a consumului de electricitate pentru aerul condiționat atât de necesar caniculei din ce în ce mai agresive, cauzate de aceeași încălzire globală. Un cerc vicios care va afecta profund și economia Constanței.

Explicația este simplă. Scăderea vitezei vântului duce la o reducere a producției de energie electrică a eolienelor de la malul mării.

O scădere cu doar 5% a vitezei vântului are efecte imediate în sistem

Fenomenul este determinat de creșterea temperaturilor atât la sol, cât și în troposferă, stratul atmosferic cel mai apropiat de suprafața pământului, explică cercetătorul climatolog Gan Zhang, de la Universitatea din Illinous Urbana-Champaign, într-un material Bloomberg preluat de Profit. Scăderea vitezei vântului este prognozată să se cifreze la mai puțin de 5% pentru intervalul 2021-2050, însă chiar și o diminuare de proporții mici a acesteia este de natură să ducă la variații majore ale producției de energie eoliană, cu efecte dramatice în privința prețurilor angro.

Iar asta ridică o problemă mare țărilor europene care au renunțat sau sunt pe cale să renunțe la producția constantă de energie pe cărbune și nucleară în favoarea regenerabilelor intermitente. Afectată este și România, chiar dacă eolinele asigură pentru moment doar o mică parte a necesarului național de energie.
 

Marea Britanie, obligată să repornească termocentralele pe cărbune, din cauza „secetei eoliene“

Noile cercetări privind dispariția vântului în intervale lungi pe perioada verii se coroborează cu alte studii, care sugerează că efectul schimbărilor climatice asupra vântului va deveni semnificativ din punct de vedere statistic în a doua jumătate a secolului. Este greu de prezis ce se va întâmpla, dar studiul citat dă exemplul „secetei eoliene“ din Marea Britanie, din vara anului 2021, când Regatul Unit a fost forțat să repornească termocentralele pe cărbuni scoase din exploatare, pentru că în țară nu mai bătea deloc vântul.

Măsurătorile de vânt sunt extrem de localizate și de dependente de factori individuali, topografici și de alte tipuri, printre care prezența și înălțimea clădirilor, inclusiv a parcurilor eoliene înseși. În pofida insuficienței datelor, producția de energie eoliană a Europei dă deja semne de declin din cauza factorilor climatici, consideră Ivan Fore Svegaarden, de la firma norvegiană TradeWpower AS, care furnizează consultanță meteorologică și climatică pentru traderii de energie.

„Presiunile mari apar mai des și durează mai mult“, punctează el, arătând că politicile energetice europene s-au bazat prea mult pe energia eoliană pentru îndeplinirea țintelor climatice ale UE.

Producția de energie eoliană din România scade

România are, de altfel, puține momente în care energia eolian contează în sistemul național. În 2024, zilele cu vânt puternic și constant, propice pentru producția de energie eoliană, au fost rare.

Potrivit datelor Transelectrica, centralele românești de producție de curent electric din vânt au generat la o putere medie zilnică de cel puțin 1.000 MW în mai puțin de o treime din zilele intervalului 1 ianuarie – 10 decembrie 2024, adică în 106 zile din 345. Producție eoliană la o putere medie zilnică de peste 1.500 MW a fost consemnată în România în sub 10% din perioadă, respectiv în 30 de zile din 345.

Asta în condițiile în care puterea instalată totală a centralelor eoliene românești este de aproape 3.100 MW, conform Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Per total, în 2024, producția de energie eoliană a României a scăzut cu aproape 17% față de 2023, la circa 6,36 milioane MWh, a transmis recent Institutul Național de Statistică (INS).