Cum s-a renunțat la pragul pentru abuzul în serviciu și scoaterea corupției din mandatele SRI

Luna aprilie a fost una destul de agitată în privința legilor justiției. Mai precis, este vorba despre pragul pentru abuzul în serviciu, dar și despre infracţiunile în care pot fi folosite înregistrările ca mijloc de probă. Dacă inițial pragul pentru abuz în serviciu fusese stabilit la 250.000 de lei, lucru care a dus la nemulțumiri în rândul populației, până la urmă acesta a fost scos, lucru care ar putea face însă ca legea să devină neconstituțională. În privința folosirii înregistrărilor ca mijloc de probă, a fost anulat votul pentru scoaterea corupției din mandatele SRI. Dar iată lucrurile nu rămân așa, pe 11 aprilie Înalta Curte de Casație și Justiție sesizând Curtea Constituțională cu privire la proiectele de lege adoptate în Parlament ce modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală.

Nici un prag pentru abuzul în serviciu

Comisia Juridică din Camera Deputaților a renunțat la pragul pentru abuzul în serviciu, dar și la votul pe care PSD și PNL îl dăduseră pentru eliminarea corupției dintre infracțiunile pentru care puteau fi folosite interceptările SRI. Deputații de la Putere și din Opoziție au votat modificările la Codul Penal în forma transmisă de Ministerul Justiției. Astfel, a fost eliminat pragul de 250.000 de lei, și nu a mai fost introdus niciun prag ceea ce ar putea face ca legea să fie neconstituțională. La dezbaterile din Comisie nu a participat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
„În urma unor discuţii finalizate în coaliţie se vor retrage toate amendamentele discutate în comisie şi textele adoptate în Senat la proiectul Codului de procedură penală şi se merge pe forma venită de la Guvern. Toate amendamentele de la Cameră vor fi retrase, şi cele de la Senat vor fi retrase şi va rămâne forma venită de la Guvern”, a precizat Laura Vicol, președinta Comisiei Juridice, după dezbaterile pe acest proiect, care au durat două ore şi jumătate.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției

Cum s-a renunțat la scoaterea corupției de sub mandatele SRI

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor decisese modificarea Codului de procedură penală în privinţa infracţiunilor în care pot fi folosite înregistrările ca mijloc de probă, deputaţii USR acuzând că a fost exclusă utilizarea acestui instrument în cazul infracţiunilor de corupţie şi asimilate corupţiei. În Coaliție s-a decis, în urmă cu 10 zile, ca mandatele de siguranță națională, așa cum sunt definite noul cod penal elaborat de Ministerul Justiției, să fie acordat doar pentru fapte care vizează siguranța națională, pentru crimă organizată și infracțiuni asociate și pentru fapte care lezează viața. Faptele de corupție nu erau vizate de posibilitatea urmăririi pe mandate de siguranță națională, pentru că, așa cum au discutat liderii Coaliției, s-ar fi realizat o întoarcere la trecut, adică la perioada în care exista o colaborare strânsă între SRI și DNA, în regimul Băsescu.

A fost sesizată Curtea Constituțională

Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectele de lege adoptate în Parlament ce modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală. ÎCCJ contestă articolele prin care abuzul în serviciu a fost reglementat fără un prag valoric, după ce inițial fusese stabilit la 250.000 de lei în Senat, și sunt reintroduse interceptările SRI în dosarele penale, inclusiv pentru fapte de corupție, evaziune fiscală și fraude cu fonduri europene. Acum se așteaptă decizia Curții Constituționale.