Cum se implică parlamentarii constănțeni în corelarea legislației privind educația cu nevoile pieței muncii

Parlamentarii constănțeni consideră că în România educația trebuie să devină mai practică. Ei spun că aici nu mai este vorba despre culoare politică și orice inițiativă legislativă care vine pentru a îmbunătăți zona de educație și o corelează cu piața muncii va fi susținută și promovată. De asemenea, ei spun că în paralel cu procesul legislativ este obligatorie implicarea activă a mediului de afaceri. Referitor la mesajul președintelui Nicușor Dan de la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, parlamentarii constănțeni spun că a fost unul prudent, dar în același timp sobru, clar și direct, dar cu puține angajamente concrete, dar care totuși a pus degetul pe rană.   

Parlamentul României

Despre sistemul de educație, îndepărtarea lui de nevoile reale ale pieței muncii se vorbește de peste 15 ani fără ca nimeni să vină cu soluții concrete de remediere a situației. Să ne amintim de agenții economici cu activitate pe litoral care se plâng de peste 15 ani de lipsa forței de muncă. Nici instituțiile statului și nici mediul de afaceri nu au venit cu soluții concrete pentru a califica în vreun fel forța de muncă necesară în domeniul HORECA. În agricultură a fost aceeași problemă, lipsa personalului specializat, mai ales după 2010, când agricultorii au trecut pe utilaje tehnologizate. Chiar dacă agricultorii au încercat să atragă forța de muncă cu salarii impresionante, nu avea cine să-i specializeze pe doritori. Un cerc vicios din care nu am fost în stare să ieșim ani la rând.

Totul a început să se schimbe când piața forței de muncă din România a început să fie invadată de lucrători străini veniți din zona Africii și Asiei. Schimbările au fot mult prea timide față de afluxul de forță de muncă ajuns în România. Chiar dacă în ultimii 7-8 ani s-a vorbit destul de des despre corelarea nevoilor pieței muncii cu sistemul de educație, soluțiile adoptate au prea puține și ineficiente.

Forța de muncă din Asia și Africa tot mai prezentă în România

Iată că de la „România educată“ a lui Klaus Iohannis, proiect și promisiune nedusă la îndeplinire, ba chiar dusă în derizoriu, trecem la „România calificată“. Cel puțin așa reiese din prima declarație a președintelui Nicușor Dan făcută de la tribuna Parlamentului în ziua depunerii jurământului.

Parlamentarii constănțeni prezenți la depunerea jurământului au declarat pentru Replica de Constanța că discursul președintelui Nicușor Dan a fost unul prudent și general, fără angajamente concrete, dar un discurs sobru și echilibrat care în multe momente a pus degetul pe rană. Parlamentarii constănțeni consideră că problema corelării sistemului de educație cu nevoile pieței muncii trebuie mult mai bine aprofundată. Ei spun că au obligația să vină în Parlament cu o serie de ajustări legislative care să reglementeze aceste probleme.    

Mirela Matichescu

„Discursul președintelui Nicușor Dan a fost prudent și general, cu multe promisiuni și puține angajamente concrete. Așteptările românilor sunt mari, iar mesajele trebuie să fie însoțite de un plan clar de acțiune. În domenii vitale precum educația și justiția, este nevoie de viziune, nu doar de constatări. Personal, aștept din partea președintelui implicare reală, nu un rol decorativ. România nu-și mai permite mandate de președinte absente.

Este esențial ca educația să devină mai practică, mai conectată la realitățile economice și mai flexibilă. Sunt trei direcții legislative pe care le consider prioritare:

• Reforma curriculumului în învățământul tehnic și profesional, cu implicarea activă a mediului de afaceri în definirea competențelor cerute.

• Stimulente fiscale și legislative pentru firmele care investesc în formarea profesională a tinerilor prin stagii și parteneriate școală-industrie.

• Orientare profesională timpurie, inclusă obligatoriu în programa școlară, astfel încât elevii să ia decizii informate privind cariera.

Ca parlamentar, voi susține orice inițiativă care apropie educația de viața reală și îi pregătește pe tineri pentru un loc de muncă decent în România, nu pentru emigrare”, a declarat deputatul PSD, Mirela Matichescu.

Marian Crușoveanu

La rândul său, deputatul PNL Marian Crușoveanu consideră că încrederea politică trebuie câștigată prin fapte, nu prin promisiuni. El mai spune că rolul parlamentarilor este de a completa legislația pentru a pregăti copiii pentru meseriile viitorului.

„Nicușor Dan, președintele ales, a depus jurământul, ceea ce înseamnă că avem un nou început pentru România, un nou capitol, cu un model nou de om politic la vârful statului. A fost un discurs sobru, fără excese de limbaj sau metafore, dar clar și direct. Tocmai prin această simplitate a reușit să transmită seriozitatea momentului și greutatea responsabilității pe care și-o asumă.

Este clar că urmează o „olimpiadă” plină de necunoscute, așa cum bine se poate interpreta din subtextul mesajului său. Peste 6 milioane de români au votat pentru schimbare, dar să nu uităm nici mesajul celor peste 5 milioane care au votat altfel – încrederea în politică trebuie recâștigată prin fapte, nu prin promisiuni. Este un moment de mare responsabilitate, iar tonul președintelui a fost pe măsura acestei mize.

Ca și constănțean, mă aștept ca județul Constanța – cu nevoile și potențialul său – să ocupe un loc prioritar pe agenda noului președinte.

În calitate de parlamentar, consider că avem un rol esențial în a completa legislația, astfel încât să pregătim copiii pentru meseriile viitorului. În acest sens, s-au făcut deja pași importanți – în special prin extinderea învățământului dual – dar suntem departe de un sistem adaptat cerințelor reale din economie.

Personal, îmi doresc să susțin, atât din perspectivă legislativă, cât și prin dialog constant cu mediul educațional și economic, o reformă profundă a sistemului. Avem nevoie de măsuri care să vină în sprijinul cadrelor didactice, elevilor, părinților și angajatorilor deopotrivă.

Totodată, subliniez ideea că este obligatoriu ca, în noul cadru legislativ, să susținem profesorii și să le redăm statutul profesional, pentru că fără dascăli motivați și bine pregătiți, orice reformă va rămâne doar pe hârtie”, a afirmat Marian Crușoveanu.

Remus Negoi

Senatorul USR Remus Negoi spune că mesajul președintelui a fost unul echilibrat și că România trebuie să își stabilească ținte și termene clare pentru adaptarea legislației, astfel încât să răspundă nevoilor pieței muncii.

„Așa cum era de așteptat mesajul președintelui Nicușor Dan a fost unul echilibrat, aș putea spune chiar unul de bun simț. În același timp, președintele Nicușor Dan a punctat foarte bine o serie de direcții pe care România și viitorul trebuie să le ia în calcul. Au fost foarte multe momente când s-a pus degetul pe rană, s-au spus lucrurile care trebuiau spuse și pe care mulți politicieni le-au ocolit ani la rând.

În ceea ce privește educația, pot spune că în teorie, avem o oarecare adaptabilitate. Dar sunt mai multe paliere aici. Vorbim de învățământul dual, care a fost reglementat ceva mai bine, de legea 198/2023. Am avut numeroase discuții pe această temă a corelării sistemului de educație cu nevoile pieței muncii, dar din păcate au rămas doar la nivel de discuții. Cred că este obligația noastră să fim mult mai fermi și să venim cu soluții reale în acest sens. De exemplu, o țintă ar fi să treacă tot învățământul tehnologic să fie dual începând cu 2029. De asemenea, trebuie să ne îndreptăm mai mult spre mediul privat și să încurajăm parteneriatele publice-private”, a spus senatorul USR, Remus Negoi.