Cum se tratează hernia inghinală la bărbați

Hernia inghinală este o afecțiune frecventă mai ales la bărbați și reprezintă un defect parietal (al peretelui abdominal) apărut pe locul unor orificii naturale, care poate apărea la orice vârstă, scrie doc.ro.

Sursa foto: Shutterstock

Cum se manifestă hernia inghinală

La bărbați, orificiul prin care se produce este cel inghinal, traseul prin care testiculul a coborât din abdomen în scrot, mai precis, "canalul inghinal", prin care trece funiculul spermatic.

Ca simptomatologie, pacientul resimte dureri și discomfort, sesizând o umflătură, însoțită sau nu de durere. Hernia se poate complică, mai ales după un efort, practicarea sportului, ridicarea de greutăți; pacientul observă cum la nivelul herniei se pot exterioriză viscerele, moment în care trebuie mers rapid la camera de garda a unui spital.

Sunt și situații extrem de periculoase, cum ar fi așa numită "strangulare" a herniei, prin prezența în sacul herniar a unui segment intestinal și stricţiunea cu diverse grade de afectare ce duc până la ocluzie, necroză și perforație – cu consecințe grave.

Metode de tratament pentru hernia inghinală

În urmă diagnosticării herniei inghinale, medicul stabilește tratamentul cel mai potrivit pentru fiecare pacient.

Hernia inghinală este diagnosticată în urmă examinării fizice și a folosirii unor teste imagistice precum ecografia abdominală, tomografia computerizată sau RMN. La examinarea fizică, medicul îți poate cere să stai în picioare și să tușești, astfel încât hernia să devină mai proeminentă și astfel vizibilă.

Dacă hernia are dimensiuni reduse și nu deranjează pacientul prin simptome, medicul poate alege expectativa. Astfel, evoluția bolii este ținută sub observație și se intervine imediat ce lucrurile se complică.

Dacă hernia are dimensiuni mari și este dureroasă ori cauzează disconfort, este necesar tratamentul.

Cea mai bună metodă de tratare a acesteia rămâne tehnica chirurgicală, iar principalul scop este nu numai de a reduce hernia, ci și de a preveni recidiva. Pentru acest lucru, tehnicile din ultimii ani au evoluat, întrucât afecțiunea se bazează pe un defect structural moștenit genetic, aflat într-o zona puternic solicitată și, din nefericire, și în urmă efortului fizic chiar și moderat, la mulți pacienți hernia recidivează.

Până acum câțiva ani, herniile inghinale se reduceau prin tehnici chirurgicale clasice, însă în ultimii ani tratamentele moderne presupun utilizarea unei plase speciale de susținere, astfel încât se amortizează tensiunea creată la nivelul suturii, permițând vindecarea, dar și eliminarea durerii locale care rămânea în urmă operației clasice, provocată de tensiunea suturii propriu-zise.

În ultima vreme au apărut noi tipuri de materiale de sinteză utilizate pentru elaborarea unor noi tipuri de plasă, pentru îmbunătățirea permanentă a rezultatelor în tratarea acestei afecțiuni.

Deși vorbim de un material străin, posibilitatea respingerii plasei de către organism la ora actuală este foarte scăzută, întrucât aceste plase au un nivel crescut de biocompatibilitate, cum ar fi cel mai nou material protetic pentru plase – polipropilenă.

Un alt avantaj al chirurgiei moderne este asocierea acestui procedeu cu efectuarea intervenției sub anestezie locală, ce scurtează durata de spitalizare și permite pacientului să își reia rapid activitatea.

În centrele particulare de chirugie, intervenția este dublată de terapia locală cu plasmă PRP, ce grăbește vindecarea leziunilor. „Platelet Rich Plasma”, în traducere, înseamnă „plasmă bogată în trombocite” și este utilizată pentru a ajuta țesuturile lezate să se regenereze. Terapia PRP presupune selectarea și reintroducerea plasmei, bogată în trombocite și citokine, celule ce conțîn factori de creștere și compuși stimulatori de regenerare și vindecare a țesutului afectat.

Plasma se realizează prin extragerea în eprubetă a unei cantități de sânge venos propriu, care se centrifughează și se separă. Se reintroduce plasma în zona de interes, prin injectare profundă și superficială.

Riscurile asociate cu tratamentul chirurgical pentru hernia inghinală

Că orice altă intervenție chirurgicală, și cea pentru tratarea herniei poate avea complicații precum: infecție, hemoragie sau reacții alergice la anestezie sau la unele medicamente folosite.

Intervenția chirurgicală pentru tratarea herniei inghinale prezintă și alte riscuri, precum:

Hernia poate reveni.

Pacientul poate avea de-a face cu dureri postoperatorii.

Vasele de sânge de la nivelul testiculelor pot fi afectate.

Terminațiile nervoase pot fi afectate.

După intervenția chirurgicală pentru tratarea herniei inghinale, pacientul va fi încurajat să se ridice din pat la cel mult o oră după ce dispare efectul anesteziei. Pot apărea probleme la urinare, de aceea de multe ori medicul alege să ajute pacientul cu ajutorul unei sonde urinare în primele ore după operație.

Cum este afectată viața sexuală a bărbaților în cazul unei hernii inghinale?

Înainte de operaţie, viaţa sexuală poate fi limitată din cauza durerii şi a aspectului fizic, în unele cazuri. În cazul operaţiei, tehnicile moderne neinvazive ajută la o influenţă minimă asupra funcţiilor sexuale, în timp ce tehnicile clasice pot cauza induraţie (n.r. întărire anormală a unui țesut organic), afectând astfel viaţa sexuală.

Majoritatea persoanelor nu vor resimţi efecte negative pe termen lung după operația de hernie. Intervenția chirurgicală poate îmbunătăți orice durere sau disfuncție legată de hernie pe care ai întâmpinat-o anterior.

Când vă puteţi relua viaţa sexuală?

Indiferent de ce tip de hernie ai sau ce tip de intervenție chirurgicală este utilizată pentru a o corecta, te poți aștepta la dureri și inflamații pentru cel puțin câteva zile după procedură. Medicul îți poate recomanda să eviți sexul timp de câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de:

localizarea herniei

tipul operaţiei chirurgicale de tratare

vârsta și starea generală de sănătate

complicațiile apărute în timpul procedurii

Dacă hernia ta a fost tratată prin chirurgie deschisă, probabil că ai o incizie mai mare în apropierea herniei, care necesită timp de vindecare. Este posibil să te confruntați cu vânătăi și umflături ale scrotului, penisului și testiculelor în zilele următoare procedurii. Edemul ar trebui să dispară în decurs de o săptămână.

Dacă hernia a fost tratată cu metoda laparoscopică, ai putea avea câteva incizii mai mici în apropierea zonei herniei, însă această procedură este mai puțin invazivă și recuperrea durează mai puțin. Recuperarea completă poate dura mai mult după operația deschisă, spre deosebire de cea laparoscopică. Dacă simți durere sau disconfort, este recomandat să eviți efortul pentru o perioadă și să-i acorzi corpului mai mult timp pentru a-și reveni.

Voi avea în continuare erecţie după operaţie?

Există un risc foarte scăzut de lezare a vaselor de sânge, a nervilor sau a canalului de spermă care ajunge la testicul. Această procedură nu ar trebui să interfereze cu capacitatea de a ajunge la erecție.

Va durea actul sexual?

Durerea ar putea apărea imediat după operația de hernie. Acest lucru se datorează inciziilor și adaptării corpului la orice plasă atașată. Un alt factor de luat în considerare este localizarea herniei și a mușchilor afectaţi. Urmați recomandările medicului dumneavoastră. Apoi, când sunteți gata să încercați, alegeți o poziție care să nu vă preseze sau să vă irite abdomenul. Fiți pregătit să vă opriți dacă vă confruntați cu dureri sau o senzație de intindere la locul inciziei sau în apropierea acesteia. Dacă resimțiți chiar și o mică durere, este indicat să așteptați până vă veți vindeca complet.

Iată câteva alte sugestii:

Alegeți o poziție care nu va pune greutate pe zonă, nu o frecați si nu o strângeți

Rugaţi-vă partenera să preia conducerea

Începeți cu mișcări precaute și creșteți treptat intensitatea pe măsură ce căpătaţi încredere

Țineți o pernă aproape de abdomen pentru a vă sprijini în timpul actului sexual

Schimbați-vă poziția sau opriți-vă dacă este necesar

Discutați cu medicul dumneavoastră şi, mai presus de toate, ascultaţi-vă corpul!

Între timp, anunțați-vă medicul dacă aveți:

- febră

- roșeață și umflături la locul inciziei

- sângerare sau scurgere de lichid cu miros neplăcut din incizie

- agravarea durerii, greață sau vărsături

- dificultate la urinat