Curtea CONSTITUȚIONALĂ, SESIZATĂ în cazul SCHELETULUI din PORTUL TOMIS!

Clădirea din Portul Tomis, ale cărei apartamente au fost scoase la vânzare cu un milion de euro, deși mastodontul, ce presupune că va avea până la 10 etaje, este, deocamdată, un schelet, a ajuns în atenția Curții Constituționale. Contestatarii acestui proiect au solicitat, în dosarul în care se speră să obțină anularea proiectului, să fie sesizată Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea art. 32 din Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Concret, articolul face referire la obținerea certificatului de urbanism după modificarea prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă.

Clădirea din Portul Tomis a fost lăsată de izbeliște în 2006, de investitorul italian de atunci. Primarul municipiului Constanța, Radu Mazăre, spunea, în anul 2012, că investitorul nu a mai fost lăsat de soție să bage bani în proiect și astfel a vândut clădirea. Proiectul a fost preluat de o companie turcească și una din Cipru. În 2013, firma a avut o tentativă de continuare a lucrărilor, însă a eșuat, proiectul fiind, din nou abandonat. La finele anului trecut, o nouă autorizație a fost obținută de Astera Consulting.

Curtea Constituțională ar putea fi sesizată cu privire la neconstituționalitatea unuia articol din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

Între timp, se încearcă anularea proiectului în instanță, după ce Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea tuturor hotărârilor de consiliu, marți, 30 iunie, s-a cerut în dosar sesizarea Curţii Costituţionale a României cu privire la neconstituționalitatea art. 32 din Legea nr. 350/200, magistrații urmând să se pronunțe cu privire la acest aspect pe 14 iulie. la data de 14.07.2020.

Ce prevede articolul!

Articolul 32(1) prevede următoarele: ”În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condițiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism: să condiționeze autorizarea investiției de elaborarea și aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal; să condiționeze autorizarea investiției de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat și finanțat prin grija persoanelor fizice și/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-șef și aprobat, după caz, conform competenței: – de primarul localității; – de primarul general al municipiului București; – de președintele consiliului județean, cu avizul prealabil al primarului localităților interesate, doar în cazul în care teritoriul reglementat implică cel puțin două unități administrativ-teritoriale; să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu; să permită întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire, fără elaborarea unei documentații de urbanism, în situația construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au același regim de înălțime cu cel solicitat.

Același articol a fost declarat neconstituțional în februarie 2020, la sesizarea unei asociații din Cluj

Prin decizia nr 49 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 385 din 13 mai 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 32 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, în forma modificată prin art. I pct. 6 din Legea nr. 289/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, sunt neconstituționale.

M.P.