Curtea de Conturi a dat certificat de ”bună purtare” partidelor politice că au cheltuit banii cu cap!
Curtea de Conturi a dat certificat de ”bună purtare” partidelor politice că au cheltuit banii cu cap!
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestAnul trecut, șase partide au primit 227 de milioane de lei și au cheltuit 252 de milioane, conform unui raport Expert Forum, iar în 2022, au primit 258 de milioane, în timp ce în 2021 partidele politice au strâns în visterii de la bugetul de stat în valoare totală de peste 232 milioane lei. PSD și PNL folosesc cea mai mare parte din bani pentru a cumpăra reclamă, chiar dacă transparența nu este chiar... transparentă. Un român mediu plătește o groază de taxe și impozite: 45% din salariu la stat, din ce rămâne mai plătește TVA etc.... Din banii aceștia, mulți iau calea partidelor.... 100 de milioane de lei pe an, pentru o singură formațiune politică. Pe ce se duc, mai exact? Propagandă, sondaje, cheltuieli evenimente, consultare politică. Curtea de Conturi a României a intrat în subvențiile primite de formațiunile politice și, surprinzător, banii sunt cheltuiți cu cap. Așa să fie oare? Având în vedere cine conduce instituția, ne vine greu să credem...
Voi știți unde se duc banii voștri?! La șmecheri care îi cheltuiesc... cu cap! Curtea de Conturi a României a desfășurat anul trecut o misiune de audit de conformitate la marile partide din România. Obiectivul auditului de conformitate l-a reprezentat obținerea unei asigurări rezonabile că modul de utilizare a subvențiilor primite de la bugetul de stat prin bugetul Autorității Electorale Permanente, de către partide, în perioada 1 ianuarie 2021 -31 decembrie 2022, este în conformitate cu legislația, normele și reglementările relevante aplicate domeniului, care au fost în vigoare pe parcursul exercițiilor financiare auditate.
Care credeți că este concluzia Curții de Conturi, instituție condusă de oameni numiți politic? Totul este bine și frumos în bilanțurile fiscale ale formațiunilor politice...Auditorii ne zic că nu au fost constate neconformități semnificative în raport cu cadrul de reglementare aplicabil.
PSD a primit 189.083197 lei în 2021 și 2022
Haideți să vedem câți bani au primit partidele în 2021 și 2022, perioada supuse controlului. Așadar, în anul bugetar 2021, PSD a primit subvenții de 90.271.387, 26 lei, din care au cheltuit 81.372.412,58 lei, adică gradul de utilizare al subvenției a fost de 90,14 %. În 2022, a primit 98.811.810,20 lei, iar gradul de utilizare a subvenției a fost de aproape 100 &. În total, în doi ani, PSD a primit 189.083.197 lei
Sumele au vizat cheltuieli pentru presă și propagandă (58,30 ), cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic-11,17 %, cheltuieli cu sondajele naționale și locale-4,16 %, cheltuieli cu consultanța politică-3,66 lei și cheltuieli de protocol-7,47 %. .
concluziile Curții de Conturi, transmise către președintele Marcel Ciolacu
Nici la PNL Curtea de Conturi nu a găsit nereguli
PNL a primit, în 2021, 76.527.406, 74 lei, din care a cheltuit 34.66.902,05 lei, adică 45, 3 % din gradul de utilizare a subvenției, iar în 2022 a primit 83.767.534, 94 lei și a cheltuit puțin peste 56 de milioane de lei. În cei doi ani, PNL a bufat 160.294.941 lei.
Curtea de Conturi l-a informat pe Nicolae Ciucă, liderul Partidului, că în urma auditului nu au fost identificate neconformități în raport cu cadrul de reglementare aplicabil.
USR, peste 81 de milioane de lei, în 2021 și 2022; Curtea de Conturi zice că totul s-a cheltuit cu cap
La USR, sumele subvenționate de stat sunt mult mai mici față de liberali și social democrați. În 2021, a primit 36.578.952 lei, în 2022 a primit 45.157.305, în total a ”bifat”, în doi ani, suma de 81.736.258 li, din care gradul de utilizare a fost de 54,57 %.
Cătălin Drulă a primit notificare din partea Curții de Conturi, fiind înștiințat că nu au fost găsite nereguli în urma controlului de audit.
Slab curcanul la partidul lui Ponta
Partidul lui Ponta, Pro România, a primit în 2021 și în 2022 7, 1 milioane de lei, și au cheltuit 94, 48% din gradul de utilizare a subvenției. Și aici, Curtea de Conturi a găsit lapte și miere.
Pro România, manevre în campania electorală din 2020?!
Este, însă, și o pată neagră pe numele partidului. În perioada de referință 2021-2033, PRO România a fost supus executării silite pentru nerespectarea clauzelor contractuale privind restituirea la termen a unor împrumuturi contractuale. Astfel, pentru campania electorală din 2020, pentru alegerea membrilor în Senat și Camera Deputaților, Pro România a contractat împrumuturi de 2,6 milioane de lei, pe care nu le-a restituit creditorilor.
Cine sunt șefii Curții de Conturi
Având în vedere de cine e condusă Curtea de Conturi, nu e de mirare că auditorii n-au găsit neconformități! Mihai Busuioc a devenit președinte al Curții de Conturi în octombrie 2017, când a fost votat de Parlament, el luându-i locul lui Nicolae Văcăroiu, al cărui mandat expirase. La acel moment, Busuioc ocupa funcția de secretar general al Guvernului și era considerat unul din apropiații liderului PSD Liviu Dragnea. Mihai Busuioc a fost secretar adjunct la Ministerul Dezvoltării regionale și Administrației Publice în perioada în care Liviu Dragnea a condus instituția, adică între decembrie 2012 și mai 2015.
În ianuarie 2017, el a fost numit de premierul Sorin Grindeanu în funcția de secretar general al Guvernului. Peste doar trei luni, în aprilie 2017, Mihai Busuioc a fost numit membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom.
Unul dintre cei care dețin funcții de conducere la Curtea de Conturi este, coincidență sau nu, apropiat de Liviu Dragnea. Florin Tunaru, vicepreședinte al Autorității de Audit la Curtea de Conturi, are un salariu anual de 321.240 lei, 26.770 lunar, ceea ce înseamnă peste 5.000 de euro. Soția acestuia lucrează tot la stat. Mai exact, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Alexandria, instituție care se leagă de condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive
La Autoritatea de Audit mai e și președintele Lucian Dan Vlădescu (avocat, fost președinte între 2012-2013 la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, presa scria că Victor Ponta l-ar fi numit în funcție la insistențele lui Liviu Dragnea) are 4 consilieri.
Acestea fiind spuse, nu e de mirare că partidele politice au luat examenul cu brio!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
10.1° Constanța 1.jpg)



















