Curtea de Conturi: În caz de atac aerian, doar 6 % din populație poate fi adăpostită în construcții special amenajate
Curtea de Conturi: În caz de atac aerian, doar 6 % din populație poate fi adăpostită în construcții special amenajate
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestUn raport de audit al Curții de Conturi a României intitulat „Adăposturile de protecție civilă, între realitate și necesitate“ ne prezintă o realitate tristă. În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de sub 6%, asta dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.). Mai grav este că din totalul adăposturilor de protecție civilă publice și private, peste 50% sunt neoperaționale și 73% sunt construite înainte de anul 1990. În județul Constanța există 114 adăposturi a căror capacitate este de 26.000 de persoane, în condițiile în care populația județului depășește 700.000 de locuitori.
Contextul geopolitic actual caracterizat printr-un climat tensionat și de insecuritate generează preocupări legitime cu privire la asigurarea protecției civile în România, activitate componentă a sistemului securității naționale. În acest sens, Curtea de Conturi a României a efectuat un audit al performanței intitulat „Adăposturile de protecție civilă, între realitate și necesitate“. Auditul realizat de Curtea de Conturi s-a realizat în perioada aprilie-noiembrie 2024 și ne arată o situație absolut îngrijorătoare la nivelul întregii țări.
„Actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă populației în situația unui conflict armat, mai ales în zonele dens populate. Activitatea de adăpostire populației în caz de atac aerian nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat. Reglementările privind activitatea de adăpostire a populației în caz de conflict armat și dotarea majorității adăposturilor de protecție civilă și a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor `70“, se arată în auditul Curții de Conturi a României.
Același audit a prezentat și o serie de date statistice care ne arată practic dezastrul în ceea ce privește sistemul de adăpostire a populației.
„În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2.543 sunt neoperaționale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3.711, sunt construite înainte de anul 1990“, se mai arată în auditul Curții de Conturi.
Constanța nu face notă discordantă față de restul țării
La nivelul județului Constanța situația este similară cu cea de la nivel național, în sensul că în cele 114 adăposturi existente în documentele oficiale nu se pot adăposti decât 26.000 de constănțeni. Acestea sunt dispuse în localitățile din întreaga zonă, pentru a oferi protecție locuitorilor în cazul unui atac aerian sau alt tip de dezastru. Cu toate acestea, majoritatea adăposturilor sunt concentrate în orașul Constanța, dat fiind că acesta este centrul administrativ și economic al județului.
Harta adăposturilor din Constanța
Adăposturile de protecție civilă sunt distribuite astfel:
1. Bulevardul Tomis, bloc TD 15 A, scara A, bloc TS14, scara B, bl. T10, scara B și scara C, bloc T14, scara A și scara B, bloc 6B, scara A și scara B, bl. 10B, scara A și scara B;
2. Strada I.G. Duca, bloc L4, scara A și scara B, bloc L45, scara A și scara B;
3. Strada București, bloc L18, scara A;
4. Aleea Garofiței, bloc L76, scara B și scara C, bloc L88, scara A și scara D;
5. Aleea Nalbei, bloc L119 A, scara B;
6. Strada Baba Novac, bloc L118B, scara A;
7. Strada Ștefan cel Mare, bloc M16;
8. Aleea Hortensiei, bloc C5, scara B;
9. Strada Orhideelor, bloc ST1, scara A și scara B;
10. Strada Tulcei, bloc S, scara A și scara B;
11. Strada Cpt. Dobrilă Eugeniu, bloc Y, scara C;
12. Strada Pajurei, bloc FE5, scara B;
13. Strada Dionisie cel Mic, bloc 68, scara A;
14. Strada Solidarității, bloc K2, scara A și scara B;
15. Strada Eliberării, bloc F3, scara B;
16. Strada Arcului, bloc C4, scara A, bloc A8, scara A și scara B, bloc A9, scara A și scara B;
17. Strada Badea Cârțan, bloc BC5, scara B și bloc BC9;
18. Strada Egretei, bloc AV22, scara A și scara B, bloc AV33, scara C și scara D;
19. Strada Magnoliei, bloc T1;
20. Strada Traian, blocurile K1 și K2;
21. Strada Pescarilor, bloc FZ 12A, scara A și bloc FZ 28A, scara A;
22. Bulevardul Ferdinand, nr. 32 A;
23. Strada Unirii, bloc C2, scara A;
24. Strada Grădiniței nr. 1B, bloc CS 1;
25. Strada Brizei nr. 1B-bloc OB1, nr. 1C-bloc OB2, nr. 1D-bloc OB3, nr. 1E-bloc OB4, nr. 1F- bloc OB5, nr. 1G-bloc OB6, nr. 1H- bloc OB7;
26. Strada Lirei nr. 3A, bloc OB8 și nr. 3B, bloc OB9.
Adăposturile publice de protecție civilă din Constanța sunt semnalizate
„Pentru realizarea protecției populației, adăposturile de protecție civilă publice și private sunt executate constructiv cu elemente de protecție fizică și cuprind: încăperi de adăpostire, sas, ieșiri de salvare, toalete, tâmplărie metalică etanșă care sunt proiectate și dimensionate la valori ale solicitărilor datorate exploziilor sau efectelor de dărâmare a clădirii sub care sunt amenajate. Au fost incluse în programul anual al Achizițiilor Publice fonduri pentru lucrări de reparații curente și igienizare la adăposturile publice de protecție civilă. Adăposturile publice de protecție civilă sunt semnalizate, se verifică periodic starea de operativitate a acestora. Lucrările de reparații constau în reparații curente și igienizare. La proiectarea amenajării subsolurilor ca adăposturi de protecție civilă din Constanța se ține seama de alocarea unei suprafețe utile de 1 mp de persoană. Suprafața medie a unui adăpost antiaerian din municipiul Constanța variază între 48 mp și 220 mp. Fiecare persoană are alocat 1 mp. Pereții construcțiilor sunt foarte solizi, construite astfel încât să facă față atacurilor antiaeriene. Buncărele au uși metalice etanșe, grupuri sanitare, sistem de filtro-ventilație și ieșiri de salvare. Adăposturile trebuie eliberate în cel mult 24 de ore atunci când apare o situație de urgență.
Potrivit Hotărârii nr. 560/2005, instituțiile publice, dar și operatorii economici și proprietarii de imobile sunt obligați să prevadă în planurile de investiții și să realizeze adăposturi de protecție civilă pentru construcțiile care au o suprafață construită la sol mai mare de 150 mp și sunt prevăzute cu subsol sau cele neprevăzute cu subsol, cu suprafață desfășurată mai mare de 600 mp.“, au declarat reprezentanții Protecției Civile Constanța.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
10.1° Constanța 
.jpeg)


.jpeg)














