Curtea de Conturi: Primăriile din județul Constanța, codașe la realizarea veniturilor

Incompetența a creat prejudicii de sute de milioane de euro

Primăriile din județul Constanța sunt printre cele mai incompetente din țară atunci când vine vorba despre realizarea propriilor venituri, cu mult sub media națională. Concluzia apare în raportul sinteză întocmit de Curtea de Conturi în urma acțiunilor de audit financiar asupra conturilor de execuție a bugetelor unităților administrativ-teritoriale pe anul 2015. În total, primăriile din România au înregistrat abateri de la legalitate pe marginea realizării veniturilor de peste un sfert de miliard de euro.

Județul Constanța este dat ca exemplu de incompetență de către Curtea de Conturi atunci când vine vorba despre realizarea veniturilor proprii. “Față de gradul de realizare pe total județe de 84,3% la venituri, sub această medie se situează județul Giurgiu (66,8), Ilfov (75,6%), Harghita (76,4%), Constanța (76,5%), Dolj (76,9%), Vâlcea (77,1%), Maramureș (77,2%), Tulcea (78,7%), Vrancea (79,2%)”, se arată în raportul Curții, care a fost prezentat și Parlamentului. “Din perspectiva autorităților locale, mai relevant este gradul de realizare a veniturilor proprii, acesta fiind indicatorul care sugerează capacitatea autorităților locale de a previziona resursele financiare care sunt în competența acestora de stabilire, urmărire și încasare, respectiv impozitele și taxele locale. Astfel, se remarcă cu un grad mult sub media de 88,7% pe total bugetele locale, următoarele județe: Gorj (62,6%), Călărași (62,9%), Giurgiu (66,9%), Mureș (69,9%), Prahova (72,5%), Ilfov (74,2%), Vâlcea (74,9%), Vrancea (77,8%), Caraș Severin (78,0%), Constanța (78,5%), Dâmbovița și Suceava (79,4%)”, se mai arată în același document.

Nereguli de peste un miliard de euro

Curtea de Conturi a efectuat în 2016 un număr de 1.259 de acţiuni de audit financiar asupra execuţiei bugetare a primăriilor din România încheiate la 21.12.2015. Concluzia este revoltătoare: cuantumul abaterilor săvârşite de aleşii locali este de 256,03 milioane de euro. 67,4 milioane de euro reprezintă venituri în plus realizate ilegal de primării şi 188,63 milioane de euro înseamnă prejudicii aduse bugetului de stat. În plus, au fost constatate nereguli financiar-contabile în valoare de peste un miliard de euro. Acestea “nu au generat venituri suplimentare și nici nu au determinat producerea de prejudicii, însă neremedierea lor poate conduce, pe termen mediu și lung, la afectarea patrimoniului, lipsirea bugetelor locale de unele venituri și chiar la acte de corupție”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Aleșii locali nu știu legea sau nu au chef să o aplice

Concluziile care s-au desprins în urma misiunilor de audit financiar din 2016 la nivelul unităților administrativ-teritoriale sunt îngrijorătoare. Astfel, se menține un management ineficient și uneori chiar incorect al fondurilor publice, deciziile luate la nivelul autorităților publice locale nefiind întotdeauna bazate pe interesele reale ale comunităților pe care le reprezintă. Se remarcă totodată aportul scăzut al consiliilor locale pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate semnalate prin rapoartele de audit întocmite. Chiar dacă rapoartele și deciziile sunt transmise consiliilor locale, conținând măsurile de remediere/înlăturare a abaterilor și ulterior, cazurile de neducere la îndeplinire a acestor măsuri sunt comunicate și consiliilor locale, acestea nu se implică în mod activ în soluționarea acestor situații. De asemenea, multe abateri sunt cauzate de necunoaşterea sau interpretarea eronată a reglementărilor legale, atât la nivelul organelor deliberative, cât şi a celor executive şi al personalului angajat în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale. Trebuie menționată în acest sens și legislația stufoasă, interpretabilă și în continuă schimbare pentru domeniile diverse gestionate la nivelul administrației publice locale. De asemenea, deși legea finanțelor publice locale stabilește responsabilitatea directă a ordonatorilor de credite în realizarea veniturilor bugetare, aceștia continuă să nu ia măsuri pentru organizarea corespunzătoare a activității de stabilire, urmărire și încasare a creanțelor cuvenite bugetului local, inclusiv prin măsurile de executare silită prevăzute de lege.

Rocsana CRISTEA