Daea: România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană în baza algoritmului de calcul

România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană în baza algoritmului de calcul, pentru spijinirea fermierilor afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, a susţinut, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea, precizând că suma primită de 10 milioane de euro a fost una incorectă.

Petre Daea

"Aflând că suma dislocată din rezervă, de 56,3 milioane euro, este repartizată la doar la trei state membre, iar României îi este repartizată suma de 10 milioane euro am intervenit pe toate canalele, am solicitat şi am avut întâlniri cu comisarul în data de 17 martie, când mi-a pus în faţă modul de calcul şi suma repartizată, iar pe baza algoritmului de calcul România nu trebuia să ia niciun cent. Considerând incorectă suma, dar şi modul de calcul, am solicitat comisarului o analiză cu experţi români. Lucrul acesta s-a întâmplat, iar în ziua următoare a intervenit preşedintele României în cadrul Consiliului European. Cunoscând procedurile tehnice privind elaborarea actelor normative la nivelul instituţiilor Uniunii Europene am ştiut că suma va fi validată printr-o decizie, ceea ce s-a întâmplat, iar în prezent se află în analiză o altă sumă pentru sprijin suplimentar", a explicat Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.

Acesta a precizat că Ministerul Agriculturii a pus rapid mişcare actul normativ pentru distribuirea primei sume aprobate de Comisia Europeană.

"Viteza de reacţie se poate constata prin faptul că după apariţia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în ziua de 5 aprilie, la orele 10:49, în aceeaşi zi, la orele 14:19, s-a publicat actul normativ destinat celor care au avut grâu în stoc la 1 februarie 2023 pentru a deveni beneficiarii acestei sume de la Uniunea Europeană. În perioada următoare, după ce vor veni sumele suplimentare, vom avea în vedere şi producătorii de porumb şi floarea-soarelui", a arătat el.

De asemenea, Daea afirmă că a comunicat Reprezentanţei permanente a României la Uniunea Europeană poziţia ţării privind modificarea Regulamentului 870/2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului cu Ucraina.

"Se cunoaşte demersul făcut de domnul prim-ministru şi de premierii Poloniei, Ungariei şi Slovaciei şi de preşedintele Bulgariei, prin scrisoarea comună adresată Comisiei Europene cu propunerea de îmbunătăţire a cadrului juridic existent, în aşa fel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic. Aşteptăm decizia COREPER, a comitetului reprezentanţilor permanenţi în Uniunea Europeană şi răspunsul la scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen. Suntem în contact direct cu structurile europene şi cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care este o autoritate a statului român responsabilă de politica comercială", a transmis şeful MADR parlamentarilor.

Nu în ultimul rând, el a menţionat videoconferinţele pe care le-a avut cu miniştrii Agricultorii din Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi directorul general de specialitate din Republica Cehia pe acest subiect al crizei cerealelor din Ucraina, subliniind că se înscriu "în logica găsirii unei soluţii comune care să fie operaţională din punct de vedere juridic", pentru a da posibilitatea fermierilor români să elibereze spaţiile, să le pregătească pentru depozitarea noii recolte şi valorificarea acesteia.

Ministrul a reamintit că între Uniunea Europeană şi Ucraina s-a încheiat un acord de asociere care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017 prin ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre, inclusiv România.

Potrivit sursei citate, acordul prevede în principal integrarea economică treptat, instituirea progresivă a unei zone de liber schimb între părţi în conformitate cu acordul general pentru tarife şi comerţ din 1994. În baza acordului de asociere s-a elaborat şi aprobat Regulamentul 870 din 30/05/2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului, care prevede dezvoltarea relaţiilor economice între Uniunea Europeană şi Ucraina, stimularea fluxurilor comerciale, concesii sub forma unor măsuri de liberalizare a comerţului pentru toate produsele, eliminarea taxelor vamale pentru schimburi de comerciale între Uniunea Europeană şi Ucraina, oferirea de către Uniunea Europeană a unui sprijin temporar economic şi financiar adecvat în beneficiul Ucrainei şi al agenţilor economici, suspendarea temporară de către comisie a regimurilor tarifare şi neintroducerea de măsuri corective.

"Datorită acestor prevederi, practic produsele din Ucraina au intrat pe piaţa unică a Uniunii Europene, creând dificultăţi determinate de o ofertă generoasă ca preţ şi volum. În atare condiţii, agenţii economici români s-au văzut interesaţi de această oportunitate şi s-au îndreptat spre ofertă disponibilă în scopul utilizării ca hrană pentru animale, dar şi pentru cumpărare şi revânzare. Acestea, coroborate şi cu rezistenţa din partea fermierilor la un anumit preţ, justificat de nivelul crescut al importurilor, a determinat o bulversare a pieţei cu efecte negative asupra producătorilor de cereale şi seminţe oleaginoase", a explicat Petre Daea.

Camera Deputaţilor a dezbătut, marţi, moţiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Petre Daea, depusă de USR şi Forţa Dreptei, votul urmând să fie dat în şedinţa de miercuri.

În 12 aprilie, 56 de deputaţi de la USR şi partidul Forţa Dreptei au depus în plen moţiunea simplă intitulată "De la grânarul Europei la ruşinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună ştiinţă agricultura românească".

Semnatarii moţiunii cer demiterea ministrului Agriculturii, Petre Daea, "pentru ca agricultura să devină punctul forte al României".

În textul moţiunii, semnatarii menţionează că "ratarea sprijinului de la Bruxelles pentru compensarea pierderilor" în cazul crizei cerealelor din Ucraina a condus la cel mai amplu protest al fermierilor români împotriva lui Daea.

"La un an de la începutul războiului în Ucraina, datele arată nu doar că cerealele ucrainene au tranzitat România, dar au fost şi achiziţionate de ţara noastră la preţuri mici. În consecinţă, reprezentanţii agricultorilor vorbesc despre un dezastru pentru fermierii români, respectiv pierderi de miliarde. Fermierii români au nevoie de răspunsuri de la ministrul Daea despre cum vor fi sprijiniţi de stat pentru a-şi recupera o parte din pierderile de anul trecut, dar şi despre cum va gestiona statul în 2023 subiectul tranzitului cerealelor ucrainene, astfel încât producătorii români să nu rămână iar cu producţia în stoc. În plus, în funcţie de soluţia pe care o va găsi, ministerul trebuie să se asigure că nu vor creşte preţurile la produsele alimentare finale, va trebui să existe un echilibru între ce şi cât se cumpără din aceste cereale şi cum se vor reflecta toate acestea în preţul la raft pentru români", au spus iniţiatorii moţiunii, scrie Agerpres.