De ce au explodat diagnosticele de autism la femei după pandemia de COVID-19

O creștere aparent spectaculoasă a cazurilor de autism după anii de pandemie nu înseamnă că tulburarea a devenit mai răspândită, ci că medicii au început să identifice pacienți ignorați în trecut. Conform unei cercetări derulate de Universitatea Saint Louis, saltul din statistici înregistrat după 2020 este pus aproape integral pe seama unui val nou de diagnostice în rândul fetelor și femeilor.

Analiza realizată pe un eșantion de peste 170.000 de pacienți evidențiază o schimbare clară de ritm în modul în care sunt depistate tulburările din spectrul autist, scrie Science.

În perioada 2020–2024, diagnosticele noi în rândul femeilor au crescut cu o medie de 19% pe an, ajungând de la 284 de cazuri în 2016 la 513 în 2024.

Cea mai mare creștere s-a înregistrat în rândul adolescentelor, unde numărul cazurilor noi a crescut cu aproximativ 22% anual. În cazul bărbaților, rata noilor diagnostice a rămas constantă sau chiar a scăzut ușor în același interval.

Istoric, autismul a fost studiat și definit pe baza simptomelor observate la băieți, motiv pentru care instrumentele tradiționale de evaluare au ratat mulți ani manifestările feminine. Fetele autiste reușesc adesea să-și „mascheze” mai bine dificultățile de adaptare socială și să imite comportamentele celor din jur, ceea ce duce la o diagnosticare târzie.

Pandemia de COVID-19, extinderea telemedicinei și accesul mai ușor la informație au funcționat doar ca un catalizator. Mulți oameni au început să caute răspunsuri pentru trăsături pe care le aveau de o viață, dar care fuseseră ignorate sau confundate cu alte afecțiuni, citează stiripesurse.ro.