De ce iese Ioana Ene Dogioiu, săgeata lui Bolojan, cu declarații care aruncă în aer Coaliția?!
De ce iese Ioana Ene Dogioiu, săgeata lui Bolojan, cu declarații care aruncă în aer Coaliția?!
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestRomânia este exemplul perfect despre cum să colonizezi o țară fără o incursiune militară, ci doar folosind mijloacele moderne: folosind oameni din interior. Nu puțini au fost cei care au spus că în România nu se mai iau de mult deciziile de către cei care ocupă funcțiile de conducere, ci le sunt transmise de către alte entități din afara granițelor, entități care au interese clare. Că suntem slugarnici în fața liderilor europeni am văzut cu toții prin acțiunile așa-zișilor lideri care ne-au reprezentat în fața lor în ultimii 20 de ani. Numai că în anul 2025 toate aceste lucruri au devenit extrem de evidente și pare că nu deranjează pe nimeni. Despre măsurile de austeritate ale Guvernului Ilie Bolojan au spus foarte mulți specialiști și chiar politicieni că nu au cum să redreseze economia ci să o distrugă. Dar în continuare Ilie Bolojan prin diferite „săgeți” continuă să testeze, pe de o parte membrii Coaliției, și pe de altă parte rezistența românilor. Una dintre aceste săgeți este Ioana Ene Dogioiu, proțăpită în funcția de purtător de cuvânt al Guvernului, care a ieșit cu o declarație, spunem noi, șocantă: de la 1 octombrie se renunță la plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Și asta nu este tot pentru că Dogioiu a spus cu subiect și predicat că nimeni din Coaliție nu s-a opus. Reprezentanții Coaliției, unii dintre ei, au răspuns imediat, însă cel care a tăcut extrem de suspect este premierul Ilie Bolojan.
Ioana Ene Dogioiu, Ilie Bolojan
Franța, Marea Britanie, Olanda au fost țările care de-a lungul istoriei au colonizat numeroase teritorii din întreaga lume datorită puterii armate în fața căreia niciuna din țările colonizate nu aveau cum să facă față. Dar se întâmpla când pe câmpul de luptă se ducea lupta la baionetă. În epoca modernă lupta nu se mai duce pe front însă ea există și are cu totul alte forme. Colonizarea din punct de vedere economic este noua formă de război pe care o folosesc țările puternice cu interese clare.
Diferența între ceea ce se întâmpla acum câteva sute de ani și timpul prezent este timpul în care se implementează un astfel de plan. Chiar dacă noua metodă de colonizare necesită o perioadă mai lungă de timp, este mult mai eficientă pentru că nu se pierd vieți. Orice putere are nevoie de forță de muncă care să producă pentru ea. Pierderea de vieți omenești în urma unui război armat clasic nu aduce nimic bun: distrugerea infrastructurii și pierderea forței de muncă.
România nu mai este de foarte mult timp independentă, chiar dacă liderii ultimilor 20 de ani vor să ne facă să credem altceva. Dacă ne uităm și analizăm atent, la evoluția clasei politice în ultimii 20 de ani vom observa cum politicienii s-au vândut pe mai puțin de 30 de arginți. Dar să nu mai pierdem timpul cu istoria și să ne rezumăm la ceea ce ni se întâmplă în 2025.
Guvernul României condus de Ilie Bolojan a stat aproximativ o lună prin laboratoarele de la Cotroceni, și nu pentru că au existat acele negocieri despre ce ar trebui să facă pentru echilibrarea bugetară, ci doar pentru că stăpânii politicienilor nu se hotărau în care direcție vor merge. Odată stabilită componența Guvernului și lista cu lucruri de făcut, Guvernul a fost prezentat țării, ca acea entitate care vine să salveze țara de la un dezastru economic.
Numai că, în loc să salveze țara o duc mai rău în groapa săpată meticulos de predecesorii lor. Nu a existat un specialist în economie, dar nu din aceia inventați, ci oameni cu experiență reală, care să fie de acord cu măsurile de austeritate și creșterile de taxe impuse de Guvernul Ilie Bolojan.
Aici trebuie să oferim și câteva explicații ca lumea să înțeleagă sau să încerce să vadă tabloul aproape complet al colonizării României. Aduceți-vă aminte cum în perioada Guvernului Emil Boc țara era condusă prin legi asumate în Parlament fără dezbateri. Și atunci, la fel ca și acum existau anumite sarcini care trebuiau îndeplinite. Așadar, ca să poți controla, sau mai bine zis să fii șeful butoanelor, ai nevoie de câțiva executanți perfecți care să nu pună prea multe întrebări. Acesta este în prezent Guvernul României, și decidenții din partidele care alcătuiesc Coaliția.
Acele persoane care pot fi întoarse cu cheia și să facă doar ce li se spune. Apoi ai nevoie de o majoritate parlamentară care să accepte tot ceea ce propune Guvernul fără să ai emoții că o eventuală măsură luată prin asumarea răspunderii ar putea pica la prima moțiune de cenzură (vezi situația din Franța unde premierul a fost înlocuit). Acum ca să înțelegați esența democrației, Parlamentul este singurul for care legiferează în România și ale cărui proceduri sunt făcute în așa fel încât o lege să nu servească doar interesele unui grup de persoane. Drept este că nu am avut tot timpul un Parlament funcțional, dar ne-am străduit. Odată picată reduta Parlament, Guvernul are mână liberă să se îndrepte spre un regim dictatorial modern.
Premierul Ilie Bolojan în fața Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe 5 proiecte de lege
Revenind la măsurile lui Ilie Bolojan, acesta s-a asigurat că are o majoritate mai mult decât confortabilă în Parlament, și a început sarabanda asumărilor pe proiecte de legi. A reușit și performanța mondială de a-și asuma în Parlament, în aceeași zi, pe numai puțin de 5 legi. Am dori să mai facem o precizare. Asumarea răspunderii de către Guvern în Parlament se face de obicei pe anumite proiecte legislative EXTREM DE URGENTE cu aplicabilitate imediată cu un impact imediat în economie. Ori asumarea răspunderii pe legea prin care taxele și impozitele locale se vor majora de la 1 ianuarie 2026 nu are un impact imediat în economie și nici nu era atât de urgentă încât să nu poată trece prin procedura parlamentară, fie ea și accelerată.
Așadar, cu un Parlament doar cu rol decorativ, Guvernul condus de Ilie Bolojan pune în aplicare planul dictat din afara granițelor menit să pună presiune cât mai mare pe mediul antreprenorial și pe români în general, pe sărăcirea populației, ca să fim mai expliciți. De ce? Păi așa se poate pune în aplicare componenta de bază a planului, cea descrisă foarte clar de USR înainte de formarea Guvernului, adică vânzarea ultimelor active ale statului român.
În tot acest joc malefic, păpușile Bolojan, Grindeanu, Fritz, Hunor, au și ei la rândul lor anumite săgeți pe care le trimit în spațiul public cu diverse mesaje pentru a-și testa atât colegii cât și populația. Una dintre aceste săgeți este purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, și care este evident săgeata lui Ilie Bolojan.
Aceasta a aruncat în spațiul public, la doar o zi după ce Institutul Național de Statistică ne anunța că inflația a ajuns la 10%, informația potrivit căreia de la 1 octombrie ar urma să se renunțe la plafonarea prețurilor pentru alimentele de bază. „Decizia neprelungirii plafonării preturilor la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor cât și al comercianților”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu.
Evident că această declarație a fost extrem de șocantă în condițiile în care în interiorul Coaliției nu s-a discutat o astfel de temă. Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a fost primul care a dat de pământ cu Dogioiu.
„Ioana Dogioiu ar trebui să își ceară scuze public! Iar pe viitor să nu mai vorbească în afara fișei postului! Pe lângă faptul că a fost contrazisă de lideri ai Coaliției de Guvernare dar și de miniștri din Guvern, doamna Dogioiu a vorbit despre Coaliția de guvernare, for în care nu are nici un rol. Domnia sa este purtător de cuvânt al Guvernului! Punct! Domnia sa poate vorbi doar în numele Guvernului!”, a declarat Adrian Câciu.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a fost obligat să iasă public cu o declarație chiar dacă și el este unul dintre cei întorși cu cheia de sistem. „Este un semnal care m-a îngrijorat, la fel de mult ca zvonurile privind renunțarea la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie. Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord!”, a spus Grindeanu.
Nu la fel de blând a fost senatorul PSD Daniel Zamfir, care de-a lungul timpului s-a poziționat mereu împotriva intrării la Guvernare dar și a măsurilor luate de Ilie Bolojan.
„Care-i rațiunea pentru care Ilie Bolojan refuză să continue plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază? Că aici nu e vorba de cheltuieli nejustificate și nici să păstrăm bugetari în aparatul de stat. Am înțeles disprețul față de bugetari, dar cu oamenii nevoiași, ce aveți, dle prim ministru? Cu inflație deja de 10%, eliminarea plafonării adaosului comercial la produsele alimentare de bază va lovi tot în cei nevoiași. Cine va câștiga din această măsură? Retail-erii, adică multinaționalele cărora voiați să le eliminați și impozitul de 1% pe cifra de afaceri. Curat murdar, dle prim ministru!”, a transmis Zamfir.
Faptul că această temă nu a fost discută în Coaliție a fost confirmată și de ministrul Economiei, USR-istul Radu Miruță.
„În mod normal, dacă această plafonare se va prelungi sau va fi eliminată, va trebui să fie o decizie în coaliție. Care până acum nu a fost, din informațiile mele”, a afirmat Radu Miruță.
Avocatul Toni Neacșu a declarat că Guvernul și Coaliția arată prin afirmațiile Ioanei Dogioiu cât de disfuncționale sunt. El a mai spus că pe Ioana Dogioiu nu a luat-o gura pe dinainte, și că prin ea a vorbit premierul Ilie Bolojan.
„E încă o dovadă de cât de disfuncțională este coaliția. Atunci când dublezi structurile de decizie, iar Guvernului care are legitimitatea să ia masurile de guvernare necesare îi suprapui o altă structură, de data asta politică, coaliția, e firesc să apară blocaje. D-na Ioana Dogioiu este purtătorul de cuvânt al Guvernului, iar nu al coaliției. Cum mă îndoiesc că doar a luat-o gura pe dinainte, trebuie să înțelegem că prin gura ei a vorbit premierul Bolojan. Iar dacă PSD-ul din coaliție pare că e bipolar și se află în opoziție chiar față de PSD-ul de la guvernare, atunci și Ilie Bolojan pare că se delimitează tot mai mult de coaliția însăși. Cred că asta e semnificația mesajelor purtătorului de cuvânt, iar nu o simplă gafă: exprimă dorința premierului de a concentra deciziile la nivelul Guvernului, unde își poate impune voința. Pentru PSD prelungirea plafonării la produsele alimentare de baza ar trebui să fie o linie roșie. Prin toate măsurile legislative adoptate în primul pachet și în următoarele 5, PSD-ul a renunțat exact la componenta socială a politicilor sale publice. Toate măsurile economice și fiscale cu care au fost de acord până acum lovesc exact în electoratul lor tradițional, iar dacă Ilie Bolojan, USR sau PNL pot fi cât de cruzi vor cu categoriile defavorizate, PSD-ul nu are luxul ăsta. PSD-ul știe că fie va rămâne un partid social, fie în 2028 nu va mai exista deloc”, a declarat Toni Neacșu.
Cine este Ioana Dogioiu
Ioana Ene Dogioiu, numită în iulie a.c. de premierul Ilie Bolojan pentru postul de purtătoare de cuvânt al Guvernului, are o experiență în jurnalism de peste 30 de ani, activând atât în radio, televiziune, dar și presă scrisă. Ea a ocupat mai multe poziții cheie în presa românească precum redactor de știri, editor general de redacție în televiziune, realizator de interviuri și emisiuni și comentator politic iar în acest moment ocupa poziția de Senior Editor pentru publicația Spormedia.ro. Dogioiu este cunoscută, în principal, pentru emisiunea „Piața Victoriei” difuzată pe Europa FM.
Controverse din lumea presei
Ioana Dogioiu a fost acuzată frecvent de televiziunea Antena 3 că ar fi „omul serviciilor” sau agenta „binomului SRI-DNA”. Un incident notabil a avut loc în 2020, când Dogioiu s-a confruntat cu editorialistul Dan Tapalagă de la G4media.ro. Cei doi au avut opinii divergente cu privire la numirea a trei procurori-șefi propuși de ministrul Justiției de atunci, Cătălin Predoiu. Tăpălagă a criticat-o pe Dogioiu, susținând că folosește „argumente similare” cu cele ale unor figuri media controversate. El a sugerat că poziția jurnalistei în favoarea propunerilor lui Predoiu reprezintă o schimbare față de discursul său anterior.
Foarte interesant este faptul că premierul Ilie Bolojan nu a avut niciun fel de reacție după ce această știre a fost aruncată în spațiul public. Mai mult decât atât, în orice țară normală o astfel de veste ar fi trebuit lansată în spațiul public de premier, și dacă el nu ar fi dorit ca informația să fie publică ar fi dat-o afară imediat pe purtătoarea de cuvânt. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, nu putem decât să ne gândim la faptul că în realitate Ilie Bolojan chiar dorește acest lucru, adică punerea în aplicare a unui nou punct din strategia de sărăcire a românilor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
11.3° Constanța 



















