De ce îi e rușine lui Călin Georgescu să recunoască faptul că e mason din 1993?! Video
De ce îi e rușine lui Călin Georgescu să recunoască faptul că e mason din 1993?! Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCălin Georgescu, incredibilul candidat care a reușit să bată marile partide și să câștige primul tur al prezidențialelor din România cu un discurs anti-sistem, bazat pe creștinism și suveranism, este mason de frunte. Independentul care a reușit să manipuleze, de unul singur, peste 2 milioane de români, s-a aflat printre frații săi masoni la o ceremonie a MLNR, pe 24 ianuarie 1993, în Sala Oglinzilor din Casa Vernescu, la București. Și avem dovada!
Călin Georgescu este membru al Masoneriei, cel mai controversat sistem din toate timpurile. Replica a intrat în posesia unui document care îl arată pe Călin Georgescu prezent la un eveniment al MLNR, în poziția de lider al Lojei Delta Dunării cu gradul 3. Dacă vă întrebați ce e MLNR, vorbim de Marea Lojă Națională a României. Documentul datează din 1993, atunci când a avut loc evenimentul ”aprinderea luminilor”. După căderea regimului comunist, MLNR „și-a reaprins Luminile la Conventul din 24 ianuarie 1993, ținut în sala Oglinzilor din Casa Vernescu”. Mare Maestru a fost ales Nicolae „Nicu” Filip (1914 – 2008).
Pe vremea respectivă, suveranistul Georgescu avea o vârstă fragedă și era gradul 3 în Loja Delta Dunării. La noi în România a existat și încă există o paranoia totală în legătură cu masonii, motiv pentru care Georgescu ar trebui să lămurească acest lucru. Dacă e adevărat, cum se pupă asta cu profilul de erou al României pe care și l-a creat.
Emblema actuală a Marii Loji Naționale din România, cu inscripția „învinge sau mori“ în latină
Georgescu nu recunoaște: Nu sunt mason!
Numai că, al nostru independent aspirant la funcția cea mai înaltă din stat, în intervențiile publice care i-au creat imaginea unui salvator al tuturor românilor, transpusă acum în voturile a 22,94% dintre români, a negat că este mason. Iar celor care se întreabă dacă este sau nu membru al Masoneriei, Călin Georgescu le transmite că nu-i pasă de ei, decât de Dumnezeu. ”Nu sunt mason, dar fiecare crede ce înțelege și înțeleg foarte puțini cum funcționează acest sistem internațional foarte complex și foarte încurcat. În esență, pe mine nu mă interesează părerea lor, mă interesează părerea lui Dumnezeu. Referitor la Clubul de la Roma, nu este un club masonic, și așa cum a fost fondat, de la bun încept, chiar dacă ori fi fost masoni, nu am cunoștință de așa ceva, dar au fost niște oameni redutabili, care au fost întruniți de către un geniu al gândirii planetare, în 1968, care a înțeles foarte serios ceea ce trăim astăzi: că suveranitatea unei țări e foarte importantă”
Video:
Georgescu nu recunoaște că este mason, însă omul din spatele campaniei sale, Bogdan Peschir (fost Paraschivoiu), proprietarul unor firme de IT şi e stabilit în Braşov, care a recunoscut că l-a susținut pe independentul Georgescu, a ținut să precizeze faptul că...nu este mason. ”Pentru cei interesaţi de identitatea mea şi promovarea lui Călin Georgescu pe Tiktok. Sunt un antreprenor şi investitor român. Nu am afaceri cu statul, nu sunt mason şi nu mi s-a oferit vreo potenţială funcţie sau vreun beneficiu material din partea campaniei CG. Nici măcar nu îl cunosc personal. Suportul meu pentru dânsul este complet voluntar”.
Legat de Clubul de la Roma, din carea făcut parte Călin Geogrescu, aspect pe care-l recunoaște de altfel, a fost fondat în 1968 de Aurelio Peccei, un influent gânditor geopolitic la vremea respectivă, alături de Alexander King. Clubul de la Roma este un Think Tank în care se discută probleme globale şi trenduri economice, sociale, politice, culturale ale lumii. La finalul şi începutul anilor '90, Clubul de la Roma avea o influenţă destul de mare, dar după aceea a început să îi scadă importanţa pe măsură ce Forumul de la Davos şi Clubul Bilderberg au câştigat teren. În România, clubul de la Roma a fost înfiinţat de către Mircea Maliţa la începutul anilor '90. Academicianul Mircea Maliţa, care a fost ministru de Externe, ministrul Învăţământului şi Ambasador al României în SUA în perioada comunistă, este și idolul lui Călin Georgescu, pe care-l pomenește ori de câte ori are ocazia. Călin Georgescu spune că Mircea Maliţa a fost mentorul lui.
Despre Marea Lojă Națională a României
Marea Lojă Națională din România (MLNR), condusă inițial de Nicu Filip, a fost înființată în 1993 sub patronajul Marelui Orient al Italiei și la inițiativa unor cercuri masonice americane. La momentul înființării, mai exista încă o organizație masonică în România având același nume, înființată pe filieră franceză, care însă în anul 1996 a fost redenumită în Marea Lojă Națională Unită din România (MLNUR) iar în 2010 în Marea Lojă Națională Română 1880 (MLNR 1880).
În februarie 1991, s-a deschis loja Concordia depinzând de Marea Lojă Națională Unită din Anglia, prin intermediul Marelui Orient din Italia, a Marii Loji naționale franceze și a Marii Loji din Austria. În mai 1991, s-a deschis loja Humanitas a Marelui Orient (din Franța). În 1992, a avut loc deschiderea altor două loji.
După căderea comunismului, MLNR a fost condusă de Nicu Filip
La 24 ianuarie 1993, a fost făcută posibilă întemeierea Marii Loji Naționale din România. În 1996, 13 loji din Transilvania ale MLNR s-au alăturat Marii Loji de proveniență franceză, formând Marea Lojă Națională Unită din România (MLNUR). În anul 2001, o parte a MLNUR, condusă de Eugen Ovidiu Chirovici, s-a unit cu MLNR, dorind să unifice masoneria regulară recunoscută. În anul 2002, din MLNR s-a desprins Marea Lojă Națională a României, grupare din care s-a desprins Marea Lojă a României în 2003 și Marea Lojă Națională Dacia în 2006. În anul 2004, MLNR a obținut statutul de „interes public”, conducătorul organizației de la acea vreme, Eugen Chirovici, fiind ministru în guvernul lui Adrian Năstase. În anul 2006, din MLNR s-a desprins și s-a constituit regular în urma Conventului ce a avut loc în data de 11 noiembrie 2006 (5767) în Cluj-Napoca Marele Orient de Rit Scoțian Antic și Acceptat din România. Pe 24 ianuarie 2008, două mari organizații masonice, Marea Lojă Națională din România, condusă de Eugen Ovidiu Chirovici, și Marea Lojă a României, condusă de Corneliu Al. Vișoianu, au fuzionat cu ocazia Zilei Unirii.Inclusiv în prezent, există o serie de persoane publice care ar aparține masoneriei. Unele dintre ele activează în politică, altele în sistemul bancar din România.
Ce este masoneria!
Multă lume a auzit, cu siguranță, despre masoni și masonerie, însă foarte puțini oameni cunosc lucruri despre cea mai veche organizație fraternă din lume. Numele organizației masonice sau Francmasoneriei, așa cum mai este aceasta cunoscută, este vehiculat în legătură cu foarte multe fapte și întâmplări care sunt încă învăluite în mister și care au dat naștere la teorii ale conspirației mai mult sau mai puțin credibile.
Se presupune că secretele francmasonilor se ascund în spatele tuturor lucrurilor, de la trasarea planurilor capitalei Statelor Unite ale Americii, continuând cu dezvoltarea bombei atomice și până la cele mai oribile crime care au șocat lumea întreagă.În zilele noastre, francmasonii sunt recunoscuți pentru donațiile de zeci de milioane de dolari pe care le fac către diverse organizații caritabile. Dar cine sunt ei și ce reprezintă organizația din care aceștia fac parte? Organizația masonică este considerată cea mai mare societate secretă din lume, unii catalogând-o ca fiind drept una ocultă.
Masoneria reprezintă un ordin inițiatic, iar membrii săi sunt înfrățiți prin idealuri morale, spirituale și sociale, prin inițierea conformă unui ritual comun. Aceștia depun un jurământ pe una dintre cărțile sfinte ale marilor religii precum Biblia, Coranul, Dao de Jing sau alte scrieri considerate sacre și, în majoritatea ramificațiilor, prin credința într-o „Putere Supremă” spusă „Mare Arhitect al Universului”. Pe site-ul Marii Loje Naţionale din România se specifică însă că masoneria nu este o societate secretă, doar anumite simboluri şi ritualuri au rămas nedezvăluite publicului larg.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
11.2° Constanța 















