De ce nu vrea Fondul Proprietatea ca România să pună mâna pe Portul Giurgiulești din Republica Moldova?!

Fondul Proprietatea se împotrivește preluării de către România a Portului Giurgiulești din Republica Moldova, motivând că suma achiziției este prea mare, iar tranzacția în sine este ilegală, întrucât presupune o majorare a capitalului social al Portului Constanța, care va fi echivalentă unui ajutor de stat. În replică, Portul Constanța spune că FP nu vrea, de fapt, să contribuie cu bani, așa cum a făcut dintotdeauna în afacerile sale din România. Statul român a depus o ofertă de 90 de milioane de dolari pentru achiziția strategică a singurului port moldovean accesibil navelor maritime, care va fi integrat Portului Constanța. Portul românesc și țara noastră vor căpăta astfel o poziție privilegiată în perspectiva reconstrucției Ucrainei, una dintre cele mai mari afaceri din istorie, întrucât presupune investiții de peste 500 de miliarde de euro. Iar o mare parte din acestea ar urma să se deruleze prin porturile din Constanța și Giurgiulești. 

Portul Giurgiulești

Guvernul României a discutat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) despre situația Portului Giurgiulești din Republica Moldova, la care BERD este unic acționar și pe care România vrea să-l cumpere pentru a-l integra Portului Constanța.

Statul român a depus o ofertă angajantă de 62 de milioane de dolari pentru cea mai spectaculoasă achiziție făcută vreodată de Portul Constanța, care se va extinde astfel până în Moldova și va avea intrare directă în Ucraina, unde este așteptată de către toată lumea o reconstrucție colosală, de 500 de miliarde de euro.

Pe lângă cei 62 de milioane de dolari ai achiziției, România s-a angajat și la investiții ulterioare de 28 de milioane de dolari, ceea ce duce la un preț total de 90 de milioane de dolari pentru preluarea Întreprinderii cu Capital Străin Danube Logistics SRL din Cahul, firma deținută de BERD care administrează Portul Giurgiulești, după cum arată TVR Moldova și Radio Chișinău.

Întâlnire la Palatul Victoria, pe tema Portul Giurgiulești

Întâlnire la Palatul Victoria cu BERD pentru achiziția Portului Giurgiulești

„Partea română a exprimat interesul pentru implicarea în acest demers, în coordonare cu Republica Moldova, cu obiectivul comun de a sprijini a sprijini dezvoltarea regională și conectivitatea pe Dunăre și la Marea Neagră”, a transmis Guvernul, fără a detalia concluziile întâlnirii cu BERD în privința Portului Giurgiulești. Subiectul a fost discutat cu Charlotte Ruhe, Managing Director pentru Europa Centrală și de Sud-Est, venită pe 16 septembrie la Palatul Victoria.

BERD a scos Portul Giurgiulești la vânzare în aprilie 2025 într-o licitație internațională la care s-au înscris mai multe țări, dar România s-a dovedit cea mai hotărâtă să îl preia, considerându-l ”un nod logistic de importanță strategică”. Guvernul Moldovei a aprobat deja vânzarea Portului Giurgiulești către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC), dar până acum nu a fost perfectată nicio tranzacție și nu a fost plătită nicio sumă de bani. 

Licitația se află în ultimele sale etape, iar dacă BERD va alege în cele din urmă oferta României, Portul Constanța va trebui să achite suma convenită fie până pe 31 decembrie 2025, fie în rate, pe parcursul anului 2026.
Afacerea de 90 de milioane de dolari care ar oferi României un loc în față la giganticul proces de reconstrucție a Ucrainei este însă contestată prin toate puterile sale de Fondul Proprietatea (FP), acționar minoritar al Portului Constanța, la care deține 20% din acțiuni.

reprezentantul BERD și Ilie Bolojan

De ce a dat Fondul Proprietatea în judecată Portul Constanța

FP a dat în judecată CN APMC pe 26 iunie 2025 la Tribunalul Constanța, cerând anularea decizie AGA de pe 19 iunie 2025 prin care Portul Constanța a aprobat oferta angajantă de preluare a Portului Giurgiulești. Instanța a stabilit un prim termen de judecată pe 7 octombrie 2025. 

În același timp, FP a dat portul în judecată și pe 25 iunie 2025, solicitând tribunalului să emită o ordonanță președințială pentru suspendarea hotărârii AGA. Instanța a respins aici acțiunea Fondului ca neîntemeiată, motiv pentru care FP a făcut recurs, dar și Curtea de Apel Constanța i-a respins solicitarea, pe 16 iulie 2025.

Judecătorii constănțeni au constatat că Fondul Proprietatea „nu a dovedit urgența printr-o pagubă iminentă și ireparabilă, măsura față de care se solicită suspendarea având caracter ipotetic, nereprezentând o certitudine în ceea ce privește încheierea contractului de achiziție, simpla depunere de către pârâtă a unei oferte angajante în procedura de licitație”. 

FP atacă decizia Portului Constanța pe motiv că oferta de 62 de milioane de dolari făcută de acesta pentru achiziția Portului Giurgiulești este prea mare și este bazată pe un scenariu prea „optimist”, conform „ipotezelor din planul de afaceri”. Potrivit documentelor prezentate în instanță de FP și consultate de Profit, „volumele porturilor dunărene aflate în proprietatea Ministerului Transporturilor, cât și chiar ale Portului Giurgiulești, au suferit scăderi importante, din cauza diminuării fluxurilor de mărfuri în relația cu Ucraina”.

Portul Constanța își apără achiziția: este mai profitabilă decât orice alte investiții 

Fondul Proprietatea pune la îndoială beneficiile pe care le-ar aduce Portului Constanța procesul de reconstrucție a Ucrainei și consideră că oferta depusă de România prin CN APMC pentru achiziția Portului Giurgiulești este supraevaluată. 

Mai mult, FP susține că ”finanțarea achiziției se realizează prin intermediul unei majorări de capital social, care reprezintă un ajutor de stat ilegal”.

În întâmpinarea sa, CN APMC arată că oferta angajantă a fost înaintată „după o intensă și amplă negociere între părți”, în cadrul mai multor ședințe succesive, la nivel de experți și reprezentanți. Portul Constanța este convins că „achiziția Portului Giurgiulești va aduce beneficii semnificative APM SA și statului român, inclusiv un profit mai mare și un dividend mai mare pe viitor pentru acționari”. Potrivit întâmpinării, ”investiția în Portul Giurgiulești este mult mai profitabilă pentru pârâtă și statul român decât orice alte investiții disponibile pe piață la acest moment”. 

CN APMC a precizat că ”fondurile vor fi fonduri proprii. Distinct de această problemă, Guvernul României a înțeles să înceapă demersurile pentru capitalizarea companiei pentru acest proiect și pentru alte proiecte de investiții care urmează pe ReArm Europe, care înseamnă infrastructură duală, atât pentru transportul civil, cât și militar”.

Portul Constanța spune că FP nu a investit niciodată nimic, vrea doar să încaseze

Portul Constanța arată și de ce se opune, de fapt, Fondul Proprietatea acestei investiții: ar fi obligată să contribuie cu bani cash, proporțional cu cele 20% din acțiuni deținute în compania portuară de stat, pentru majorarea capitalului social, în vederea achiziției Portului Giurgiulești. 

Iar Fondul Proprietatea nu vrea niciodată să dea bani vreunei companii din România unde este acționară, ci numai să încaseze dividende, fără să contribuie cu nimic.   

„În acest context, arată că reclamantul FP va fi obligat, în caz de majorare de capital social, să își mărească contribuția, să contribuie efectiv cu sume de bani obținute din dividendele pe care le-au tot obținut. Or, evident, reclamantul nu vrea să facă o astfel de operațiune, nu a făcut niciodată o participație la un capital social, din banii lor, sau din dividendele obținute. Și pentru aceste motive, contestă vehement orice încercare de diminuare a profitului pe anul ăsta și pe anul viitor”, susține Portul Constanța în documentele din instanță.  

La Giurgiulești operează două entități de infrastructură portuară diferite: Portul de Stat Giurgiulești și Portul Internațional Liber Giurgiuleşti, cel din urmă deținut din 2021 de BERD. Guvernul de la Chișinău a anunțat încă din august 2024 că nu intenționează să vândă portul de stat.

BERD: Portul Giurgiulești este bine poziționat pentru a servi în viitoarea reconstrucție a Ucrainei

Portul Giurgiulești este amplasat pe secțiunea maritimă a Dunării, are o adâncime maximă a apei de 7 metri și este capabil să primească atât nave fluviale, cât şi nave maritime. Portul are un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri și un parc de afaceri.

Afacerile Portului Giurgiulești au explodat după invadarea Ucrainei de către Rusia dictatorului Vladimir Putin, în februarie 2022. ICS Danube Logistics SRL a raportat în anul 2023 o cifră de afaceri de 16.164.143 euro și un profit net de 7.069.944 euro, cu 264 de angajați, un record absolut pentru micul port moldovean. În 2024, afacerile au scăzut până la 13.378.290 euro, cu un profit net de 3.704.299 euro și 271 de angajați. 

Conform descrierii BERD, portul este situat pe scurta porțiune a Dunării din Moldova și se învecinează cu România și Ucraina. Fiind principalul port al Moldovei, acesta se ocupă de peste 70% din comerțul de import și export pe apă al Republicii Moldova, asigurând lanțurile de aprovizionare pentru Moldova pe mai multe tipuri de mărfuri, beneficiind în mod semnificativ pentru economia Republicii Moldova și jucând un rol esențial în creșterea sa viitoare. Rolul său strategic a crescut în regiune, iar portul este bine poziționat pentru a servi în viitoarea reconstrucție a Ucrainei.