De ce plătesc românii cele mai mari facturi la energie raportat la venituri

România are, potrivit datelor europene, una dintre cele mai mari poveri energetice raportate la venituri. Analizăm explicațiile ANRE, BNR și FMI, pe baza rapoartelor oficiale, și de ce românii simt facturile mai greu decât orice alt popor din Uniunea Europeană.

România se află într-o situație paradoxală: prețul energiei nu este, în mod absolut, cel mai mare din UE, însă raportul dintre factura lunară și veniturile unei gospodării plasează românii în topul celor mai afectați europeni. Este o realitate confirmată de Eurostat, ANRE, BNR și chiar de evaluările recente ale FMI.

În timp ce veniturile medii rămân printre cele mai mici din Uniune, eliminarea treptată a plafonării, creșterea TVA la utilități și inflația persistentă transformă factura de energie într-un efort financiar disproporționat.

Eurostat indică pentru România un preț mediu de aproximativ 0,19 euro/kWh în 2024–2025. Nu e cel mai mare preț din UE, însă raportarea la veniturile populației schimbă complet imaginea. În topul statelor unde ponderea energiei în buget este cea mai ridicată, România apare constant în primele trei poziții.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus public că „românii plătesc cea mai scumpă energie raportat la venituri din întreaga Uniune Europeană”, confirmând decalajul structural dintre nivelul prețurilor și puterea de cumpărare.

Explicația ANRE pentru români
ANRE indică două cauze principale: prețul efectiv pe kilowatt și cantitatea consumată. Președintele instituției, George Niculescu, a explicat că românii simt presiunea nu doar din cauza tarifului, ci și din cauza consumului ridicat în imobile cu eficiență energetică redusă.

„Putem consuma o cantitate mică de energie, iar dacă prețul este mare, factura va fi mare. Iar dacă prețul e mediu, dar consumul e ridicat, situația e aceeași”, a precizat acesta.

ANRE semnalează și impactul direct al revenirii TVA la energia electrică și gaze, după perioada în care statul a intervenit prin plafonări și compensări. Ultimele luni au adus o normalizare a pieței, iar prețurile reale încep să se reflecte în facturi.

În plus, costurile din sistemul energetic – investiții, certificate verzi, modernizarea rețelelor – sunt în parte transferate către consumatorii finali. Fără creșterea veniturilor, presiunea se amplifică rapid.