DECIZIE BOMBĂ a Curții Constituționale privind CUVETA lacului SIUTGHIOL
DECIZIE BOMBĂ a Curții Constituționale privind CUVETA lacului SIUTGHIOL
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMarți, 6 octombrie 2020, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.42/2010 privind darea în administrarea autorităților administrației publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului este neconstituțională, în ansamblul său.Există însă o problemă: în iunie a.c., Curtea Supremă a decis ca 20 de lacuri din Dobrogea, inclusiv Siutghiol, să fie administrate de ANPA. Problemele au apărut după ce o firmă din Bucureștia dat în judecată statul român pentru a solicita ca administrarea lacurilor să fie mutată de la ABADL la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Legea din 2010 prevede, printre altele, darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanța, dar şi a consiliilor locale din Năvodari şi Ovidiu a unei suprafețe de 1.077,22 ha din cuveta lacului Siutghiol, inclusiv luciul de apă aferent, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale "Apele Române".
Transmiterea lacului Siutghiol în administrarea consiliilor locale riverane s-a făcut în ca urmare a insistenţelor lui Radu Mazăre, care cerea dreptul de a construi instalații pentru schi nautic pe luciul de apă. Pentru că lacul a fost inclus pe lista siturilor protejate, proiectul lui Mazăre nu s-a mai concretizat.
Decizia CCR, definitivă
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Constanța.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia CCR se bate cap în cap cu decizia Curții Supremă
Teoretic, lacul Siutghiol și cuveta ar trebui să revină în administrarea ABADL. Practic, situația este complicată. Magistraţii Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie au respins, în luna iunie, apelul făcut de Guvernul României şi ABADL împotriva sentinţei din 2016 a Curții de Apel București, prin care pierdeau administrarea a 20 de lacuri din Dobrogea, în favoarea ANPA. Vorbim despre lacurile Iezerul Viile, Siutghiol, Bugeac, Dunăreni, Oltina, Vederoasa, Domneasca, Iortmac, Hagieni, Mangalia, Ceamurlia, Conacu Negreşti, Taşaul, Tăbăcărie, Tatlageac, Limanu, Baciu, Corbu, Vederoasa şi Agigea. Toate acestea trec în administrarea ANPA – Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, subordonată Ministerului Agriculturii. Procesul a fost intentat Matfish SRL, o firmă de apartament, cu un singur angajat, care a solicitat trecerea majorității lacurilor din județul Constanța în administrarea ANPA.
Bogdan Bola: Suntem în fața unei situații ciudate. Vom sesiza Guvernul
Bogdan Bola, șeful ABADL, a declarat, pentru Replica, că este o situație ciudată, având în vedere că, în iunie, instituția a pierdut procesul cu ANPA (Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, subordonată Ministerului Agriculturii).
”În primul rând, felicitări juriștilor de la ABADL care au sesizat acest aspect de neconstituțional și l-au atacat la CCR. Suntem în fața unei situații mai mult decât ciudate. Decizia CCR anulează legea și lacul revine la ABADL însă, în același timp avem o hotărâre a Curții Supreme, în care ABDAL a pierdut acel lac, în dosarul cu ANPA. Avem două hotărâri ale forurilor superioare judecătoresti care sunt ușor contradictorii. CCR spune să revină luciul de apă la ABADL, ceea ce e normal, pe de alta parte, avem o hotărâre a ÎCCJ, într-un dosar intentat de Matfish SRL, prin care ni se ia dreptul de administrare. Lacul nu mai era în administrarea noastră, ci a primăriilor Năvodari, Ovidiu, Constanța. Dar nicio primărie nu a fost chemata in instanță. O hotărâre care ridica semne de întrebare”, a spus Bola precizând, totodată, că având in vedere decizia CCR, va face un nou material pe care-l va transmite Guvernului României. ”Doar Guvernul stabilește ce se va întâmpla: rămâne lacul în administrarea ANPA sau sva reveni la ABADL”, a conchis Bola.
Precizăm că decizia Curții Supreme nu a fost, încă redactată.
Cum a ajuns Lacul Siutghiol în administrarea primăriilor
În urmă cu 10 ani, lacul Siutghiol, aflat la acea dată în proprietatea statului, a ajuns în administrarea consiliilor locale din Constanța, Năvodari și Ovidiu. ”Se aprobă darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanța a unei suprafețe de 1.077,22 ha din cuveta lacului Siutghiol, inclusiv luciul de apă aferent, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale "Apele Române", se arată în Legea 42/2010.
Încet, dar sigur, zona s-a umplut, de-a lungul anilor, de construcții private, iar accesul publicului a devenit, în unele locuri, interzis. La sfârșitul anului 2018, Decebal Făgădău a lansat în consultare regulamentul pentru închirierea bunurilor imobile din domeniul public și privat al localității, dar, atenție, şi al celor din proprietatea publică a statului, aflate în administrarea Municipiului Constanța.
Lacul Siutghiol, la dispoziţia investitorilor: hotărârea care permite investiţiile, ilegală?
Cu alte cuvinte, orice are voie să închirieze terenurile libere de lângă lac. În aprilie 2019 a fost aprobată, în ședință de Consiliu Local, hotărâre privind închirierea prin licitație publică a cuvetei lacului Siutghiol și a luciului de apă aferent pentru desfășurarea de activități de agrement, divertisment, culturale și sportive a fost atacată în instanță.
Ce se va întâmpla cu construcțiile de pe malul lacului Siutghiol!
În contextul actual, Primăria, în calitate de administrator, nu mai are voie să încheie contracte privind luciul de apă si cuveta. Cât despre contractele existente, rămâne de văzut ce se va întâmpla.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News