Decizie ȘOC: Consumul de droguri la volan nu mai înseamnă automat infracțiune
Decizie ȘOC: Consumul de droguri la volan nu mai înseamnă automat infracțiune
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestÎnalta Curte de Casație și Justiție a pus prag la consumul de droguri la volan ca în cazul alcoolului. Potrivit deciziei, pentru ca o persoană să fie condamnată pentru conducerea sub influența substanțelor interzise, nu este suficientă doar prezența acestora în probele biologice, fiind necesară o expertiză. Concret, unui șofer i se poate deschide un dosar penal pentru „conducere sub influența substanțelor psihoactive“ dacă analizele atestă că avea acele substanțe în corp, dar și dacă se demonstrează că prezența acelor substanțe în corp i-au afectat capacitatea de a conduce. Cu alte cuvinte, România devine astfel ţara unde drogurile la volan nu reprezintă un pericol. Dacă ai concentrație de substanțe interzise în sânge nu devii automat infractor.
ICCJ s-a pronunțat într-un dosar de mare interes național şi a stabilit ca în cazul consumurilor de droguri, la volan, nu reprezintă în mod automat fapta de conducere sub influenta substanțelor interzise, ci este necesar ca în baza unei expertize să se constate afectarea aptitudinii de a conduce. Cu alte cuvinte, dacă ai orice fel de substanță... mică în corp, nu înseamnă automat că acea cantitate îți afectează abilitățile de a conduce.
Fie că vorbim despre tratamente medicamentoase, consum mai vechi de substanțe, nu înseamnă că mergi la închisoare sau că trebuie să fii pedepsit penal. Instanțele vor fi obligate să țină cont de o expertiză medico-legală, bazată pe analize de sânge și care va analiza informații precum: care sunt cantitățile de substanță din corp, când a fost șoferul oprit, când a consumat, cât a durat până a fost dus la INML.
Doar o expertiză va stabili dacă un șofer drogat putea sta sau nu la volan
Iată ce zice Înalta Curte.
„Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj - Secţia penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: (...)
În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție
Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
De la ce a plecat decizia ÎCCJ
Decizia Înaltei Curți vine ca urmare a numeroaselor reclamații din partea șoferilor care s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanţe interzise la volan, deşi luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic. Cei vizați spun că simpla prezenţă a substanţei psihoactive în probele biologice nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o maşină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracţiune, aşa cum este la alcool.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
13.7° Constanța 


.jpeg_t.jpeg)



.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)





