Descoperirea din creier care explică de ce oamenii rămân blocați în obiceiuri proaste

Atunci când circumstanțele se schimbă brusc, capacitatea animalelor de a abandona tiparele rigide de comportament și de a adopta strategii noi este declanșată de o creștere rapidă și masivă a nivelului de acetilcolină din creier.

O echipă de cercetători de la Institutul de Știință și Tehnologie din Okinawa a reușit să surprindă exact acest moment al adaptării direct în interiorul celulelor nervoase, oferind o explicație științifică pentru momentele în care oamenii rămân blocați în obiceiuri nocive.

Experimentul labirintului virtual și capcana obiceiurilor

În cadrul studiului, șoarecii au fost antrenați să parcurgă un labirint virtual pentru a găsi o recompensă, traseul devenind rapid un automatism.

Totuși, în momentul în care cercetătorii au mutat recompensa în alt loc, animalele s-au văzut nevoite să reacționeze. În loc să repete la nesfârșit aceeași rută inutilă, o parte dintre subiecți a început să exploreze trasee alternative, determinându-i pe oameni de știință să investigheze ce se petrecea în creierul lor în acele clipe decisive.

Acetilcolina, motorul chimic al flexibilității mentale

Folosind tehnologia avansată a microscopiei cu doi fotoni, specialiștii au monitorizat activitatea neuronală a șoarecilor și au detectat un val brusc de acetilcolină (un neurotransmițător cheie) eliberat în momentul schimbării de strategie.

Intensitatea acestui flux chimic a fost direct proporțională cu dorința animalului de a renunța la vechiul obicei în favoarea unei soluții noi, experimentul oferind prima dovadă directă a legăturii dintre această substanță și flexibilitatea comportamentală.

Ce se întâmplă când mecanismul de adaptare este blocat

Pentru a valida descoperirea, echipa a oprit artificial producția de acetilcolină la un alt grup de șoareci. Efectul a fost imediat și radical: lipsite de acest neurotransmițător, animalele au manifestat o rigiditate extremă, repetând obsesiv aceleași acțiuni greșite fără a încerca vreo alternativă.

Acest tip de comportament rigid este izbitor de asemănător cu manifestările pacienților care suferă de dependențe sau de tulburare obsesiv-compulsivă (TOC).

Protejarea memoriei și noi perspective în psihiatrie

Analiza detaliată a arătat că nu toți neuronii responsabili de acetilcolină au reacționat la fel; în timp ce majoritatea s-au activat, câteva grupuri mici și-au redus activitatea pentru a conserva memoria vechiului traseu, în cazul în care condițiile inițiale ar reveni.

Deoarece zona cerebrală investigată (corpul striat) este identică cu cea care controlează obiceiurile la oameni, această descoperire oferă o țintă moleculară precisă pentru dezvoltarea unor tratamente psihiatrice mai bune împotriva unor afecțiuni grave precum TOC, dependențele sau boala Parkinson, citează stiripesurse.ro.