Dieta în colecistită: alimente permise și interzise

Dacă suferi de colecistită, indiferent că este în formă acută sau cronică, ai observat că simptomele se agravează după ce consumi anumite preparate și combinații de alimente, în principal prăjeli, bogate în grăsimi, dar și usturoi sau alimente fibroase și ațoase, precum varză.

Sursă foto: Shutterstock

Este important să reții și să eviți acest tip de alimente ce generează fie colica biliară, fie o suferință permanentă, însoțită de greață, gust amar în gură și slăbiciune generală. Să vedem ce alegeri alimentare ar trebui să faci, pentru a reduce simptomele neplăcute, scrie doc.ro.

Ce este colecistita?

Vezica biliară este un mic sac în care este stocată bilă secretată de ficat, de unde este descărcată periodic în intestinul subțire pentru a participa la procesele digestive. Bilă este un fluid care ajută la descompunerea grăsimilor, carereprezinta categoria de alimente cel mai dificil de digerat de către organism. Ficatul produce în mod continuu bilă, iar vezica biliară o depozitează până când mănânci. Odată ce alimentele sunt prezente în stomac vezica biliară deja începe să se se contracte, eliberând bilă în duoden, simultan cu secreția exocrină de enzime pancreatice sau intestinale precum amilază, lipază, maltază, proteaza, lactază, sucrază pentru a prelua macronutrientii și a-i descompune. Dacă există un impediment în golirea vezicii biliare,fie un obstacol mecanic, că în cazul litiazei, polipilor biliari, ori afectarea funcționalității musculaturii netede ale pereților vezicii , că în cazul "bilei leneșe" sau diskineziei, bilă se poate acumula și poate provoca colecistită.

Colecistită este termenul medical folosit pentru disfuncționalitatea și inflamația vezicii biliare și suferință poate fi acută, că în cazul colicii biliare, sau cronice.

Colecistită acută este o inflamație bruscă și intensă a vezicii biliare. Poate provoca complicații grave, așa că este important să soliciți asistență medicală. Crizele multiple de colecistită acută pot duce la colecistită cronică.

Colecistită cronică este o inflamație mai ușoară, pe termen lung, a vezicii biliare. În cele din urmă, leziunile cauzate de atacurile repetate de colecistită acută pot crea zone de fibroză în musculatura netedă, disfuncționalități în transmiterea impulsurilor musculaturii pereților și micșora vezica biliară până când această nu mai poate funcționa. Întrucât ficatul continuă să secrete bilă și această să se acumuleze în vezica, lichidul se poate cristaliza, una dintre situațiile generate fiind cunoscute în termeni medicali populari sub formă de "noroi biliar".

Pentru a putea identifica ce tip de alimente sunt factori declanșatori ai puseelor de colecistită, se recomandă păstrarea unui jurnal alimentar. Dacă acest lucru este dificil, se vor evita alimentele care sunt cel mai frecvent răspunzătoare de apariția simptomelor.

Regimul alimentar în colecistită este individualizat în funcţie de formă acută sau cronică.

În colecistită acută sau colica biliară, însoțită de durere puternică în flancul drept abdominal, ce iradiază în spate și umăr, frison, greață, amețeală și vertij. care se tratează ideal în spital, alimentația orală va fi întreruptă. În afară medicației antispastice, în cazul febrei medicii pot reconanda și administrarea de antibiotic. Pacinetul trebuie investigat imagistic, clinic și paraclinic.

Din punct de vedere al regimului alimenatar, n primele 24-48 ore se recurge la regim hidrozaharat: limonadă, ceaiuri slab îndulcite, sucuri de fructe diluate, supe limpezi de legume. Vor fi asiguraţi 2-3 litri de lichid, iar lichidele vor fi administrate la 2-3 ore, în funcţie de pierderi. După 48 ore se adaugă mucilagii din făinoase, piureuri de legume preparate cu lapte degresat sau iaurt, făinoase integrale cu lapte degresat. Pe măsură ce faza acută se diminuează, se adaugă brânzeturi proaspete de vaci, lapte și iaurt degresate, paște integrale, pește slab, fiert sau rasol, carne slabă de pasăre fiartă, legume fierte, apoi pâine prăjită. Treptat se trece la regimul specific colecistitei cronice.

Alimente recomandate în colecistită cronică

Pentru a minimiza simptomele, este recomandat să consumi cantități mai mici de alimente pe parcursul zilei în loc să mănânci trei mese principale consistente. Verifică întotdeauna cu medicul tău înainte de a face modificări majore în alimentație. Următoarele liste te pot ajută să îți planifici meniuri cu conținut scăzut de grăsimi și bogate în fibre.

Carne slabă (îndepărtează grăsimea și pielea înainte de gătire) - Carne slabă de pasăre (pui, curcan) fără piele, vită slabă, mușchiuleț de porc, pește proaspăt sau congelat, conserve în apă, carne slab condimentată.

Lapte și iaurt cu conținut scăzut de grăsimi - Lactate cu conținut scăzut de grăsimi, lapte cu fulgi de ovăz, cu griș, fidea sau orez, brânzeturi degresate - urdă, caș, brânză de vaci proaspătă, brânză tofu

Ouă fierte moi (de preferat albuș), ochiuri în apă

Grăsimi - unt proaspăt în cantitate mică (maxim 10 grame/zi), uleiuri vegetale cu moderație, sosuri cu conținut redus de grăsimi (de preferat pe baza de iaurt degresat) și puțin condimentate.

Sosuri fără grăsimi

Muștar și dressinguri pe baza de iaurt degresat

Uleiuri de măsline și susan, dressing de lămâie, ierburi și condimente

Pește proaspăt, pește congelat, pește conservat în apă, crab, creveți

Pâine cu cereale integrale, cereale, biscuiți, tortilla și paște integrale - pâine, chifle, lipie, biscuiți și cereale integrale cu conținut scăzut de grăsimi, fără semințe sau fructe uscate, mămăligă moale, pripită, orez, tăieţei, spaghete, macaroane integrale.

Orez brun, quinoa, ovăz și cartofi copți

Fructe proaspete, congelate, uscate sau conservate în suc propriu

Legume proaspete, congelate și conservate - Legume proaspete nefibroase, congelate sau conservate, zarzavaturi și legume tinere (fasole verde, dovlecei, spanac, ciuperci, ștevie, lobodă, etc), cartofi fierți sau piure.

Fasole, mazăre și linte

Fructe proaspete bine coapte, fără sâmburi şi coji, congelate, conservate în compot ori gemuri fără zahăr sau preparate la cuptor.

Zahăr în cantitate redusă, prăjituri de casă cu aluat uscat sau fiert (cu gem de preferat fără zahăr, cu brânză de vaci, cu fructe, albuș de ou, miere), budinci de griș sau orez, miere, jeleuri de fructe, gem, bezele, șerbet.

Băuturi : apă minerală plata, ceai de mentă, mușețel, sunătoare, tei, supe de zarzavat, compoturi slab îndulcite.

Condimente nu foarte picante și în cantitate redusă, mâncăruri nu foarte condimentate, de preferat pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon, dafin, cimbru.

Sare cu moderație, zeamă de lămâie cu apă pentru asezonat salatele și acrit ciorbele.

Alimente interzise în colecistită cronică

Alimentele care trebuie evitate includ:

Preparate din carne cu grăsime - carne grasă de porc, rață, gâscă, oaie, carne de vânat, carne tocată, condimentată (chiftele, mici), afumată, prăjită, șnițele, conserve de carne, piftie grasă, untură, slănină, seu, jumări,

Toate mâncărurile prăjite - alimente preparate cu grăsime încinsă, rântașuri, maioneză, sosuri grase sau foarte condimentate, supe creme sau ciorbe grase.

Peștele conservat în ulei

Mezeluri diverse precum cârnați, bacon, pepperoni, salam, crenvurști

Lactate cu un conținut mare de grăsimi - lapte gras, lapte cu cacao, smântână grasă, iaurt gras, brânzeturi fermentate, sărate sau foarte condimentate, brânză topită sau cremă de brânză, cașcaval, sosuri de brânză de orice fel.

Ouă - prăjite, fierte țări, gălbenuș de ou în cantitate mare, ouă umplute cu pateu și maioneză.

Zarzavaturi fibroase, ațoase crude - andive, ridichi, sfeclă, varză, conopidă, broccoli, fasole uscată, mazăre, castraveți, ceapă, usturoi, hrean

Fructe necoapte sau acre

Sosuri - sosuri pentru grătar, sos cu ardei iute, sosuri foarte picante, cu usturoi, ardei iute, hrean, piper negru, muștar, boia, mâncăruri foarte condimentate.

Unt, margarină, maioneză

Pâine și produse de patiserie - pâinea caldă, proaspătă, cerealele cu zaharuri adăugate, produsele de patiserie cu conținut ridicat de grăsimi, biscuiți, croissante, plăcinte, foietaje, saleuri, merdenele, mămăligă insuficient fiartă, gogoși, clătite, brioșe, prăjituri, fursecuri)

Cele mai multe produse fast-food, bogate în grasimi și potențiatori de gust, precum monoglutamat de sodiu

Majoritatea gustărilor ambalate, inclusiv batoane cu cereale, chipsuri, biscuiți și ciocolată

Deserturi preparate cu multă grăsime, unt, gălbenușuri, produse preparate cu nuci, alune, ciocolată, cacao, aluaturi dospite, foarte proaspete

Orice băutură foarte rece sau foarte fierbinte, acră, băuturi carbogazoase, orice băutură ce conține alcool.