Din 2026, Statul calcă accelerația taxelor strivind proprietarii de mașini poluante

Impozitele auto vor urca abrupt de la 1 ianuarie 2026, după ce Curtea Constituțională a respins fără ezitare contestația AUR privind al doilea pachet fiscal al Guvernului Bolojan. Decizia deschide larg porțile uneia dintre cele mai dure reconfigurări de taxe auto din ultimul deceniu, construită pe deviza „poluatorul plătește“ – dar aplicată cu o precizie chirurgicală care taie adânc în buzunarele șoferilor.

Primăriile nu au informațiile tehnice necesare

Impozitul depinde de norma de poluare — Euro 1, Euro 6 sau non-Euro — dar administrațiile locale nu au inca aceste date. Sistemele lor sunt incomplete, iar informația nu se găsește nici în talon, nici în registrele fiscale.



Accesul la datele RAR este limitat, iar instituțiile locale nu pot vedea toate detaliile tehnice ale autovehiculelor. Fără aceste informații esențiale, calcularea noilor impozite devine o loterie administrativă.

Unele primării recunosc de pe acum că vor greși. „Probabil vom încadra pe toată lumea la cea mai scumpă categorie și apoi se face rectificare”, a declarat Lucian Viziteu, primarul orașului Bacău. Cu alte cuvinte, contribuabilii vor plăti mai mult „până se lămurește situația”.

Poluatorul plătește – iar nota de plată crește

Noua filosofie fiscală mută accentul de pe simpla cilindrare pe un mecanism mult mai complex, care combină capacitatea motorului cu norma de poluare. Taxele se vor calcula pentru fiecare 200 cm³, înmulțind sumele de bază cu coeficienți între 1,3 și 0,95, în funcție de cât de modern sau cât de poluant este vehiculul. În teorie, sistemul premiază performanța ecologică. În practică, penalizează brutal vechimea.

Motoarele între 1,6 și 2,0 litri cu norme Euro 0–Euro 3 vor ajunge la impozite între 238 și 297 lei, în timp ce variantele Euro 5 se vor situa între 213 și 267 lei. Diferențele par mici, dar efectul cumulativ pe întreaga piață auto este colosal. Mașinile vechi sunt împinse spre margine, printr-un impozit care devine un avertisment fiscal clar: „fie modernizezi, fie plătești”.

Modelul importat din Bulgaria – unul care ține cont de putere, vechime și normă – este adaptat la o Românie cu venituri mai mari decât vecinii de la sud. Asta înseamnă automat taxe mai mari, mai agresive, mai apăsate. Statul nu se ascunde după vorbe: vrea venituri și le va lua.

Lovitură directă pentru segmentele termice

Noile prevederi nu iartă pe nimeni din primele opt categorii auto, de la motociclete până la microbuze, toate fiind absorbite în noua matrice fiscală. Fiecare pas al calculelor împinge factura în sus. Motor mare? Plătești. Normă veche? Plătești și mai mult. Vehicul greu sub 12 tone? Intri în același joc fiscal.

Proprietarii de mașini scumpe primesc un „bonus” nedorit: pentru orice vehicul peste 375.000 lei, statul aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag. Un impozit pe lux prezentat ca moralizator, dar perceput ca punitiv.

Hibrizii cu emisii de peste 50 g CO₂/km sunt tratați identic cu mașinile termice. Doar hibrizii foarte eficienți pot primi reducerea de 30%, și aceea depinde de consiliile locale – un fel de loterie administrativă care poate recompensa sau ignora contribuabilul, după plac.

Întregul sistem are un obiectiv ascuns dar evident: accelerarea eliminării motoarelor termice vechi. Nu prin programe de sprijin, ci prin presiune fiscală. Cine nu poate ține pasul, rămâne în urmă și plătește pentru asta.

Electricele, singurele scutite pe bune

Mașinile electrice fac notă discordantă: 40 lei pe an, punct. O sumă simbolică, aproape batjocoritoare dacă o compari cu impozitele aplicate vehiculelor clasice. Este o reducere masivă menită să împingă piața spre electrificare, indiferent de infrastructură, indiferent de realitățile economice.

Evident, cei mai loviți rămân șoferii cu venituri mici, cei care conduc mașini vechi, cele mai penalizate prin noua formulă. Principiul „poluatorul plătește” devine în realitate „cel fără bani plătește mai mult”.

Deși autoritățile vorbesc despre aliniere la standarde europene, decalajul economic dintre România și Occident transformă aceste măsuri într-o povară dificil de suportat. Pe hârtie, sistemul pare logic. În viața de zi cu zi, este o barieră financiară.

Modelul bulgăresc, ajustat după veniturile românilor, nu aduce relaxare, ci dimpotrivă: amplifică taxele. Dacă vecinii noștri au un sistem dur, România îl face și mai dur.

Rezultatul final este limpede: din 2026, taxarea auto intră într-o etapă radicală. Impozitele cresc, criteriile se înăspresc, iar întreținerea unui vehicul termic devine sport financiar extrem. Cine nu poate trece la electric sau la mașini recente va simți creșterea ca pe o sancțiune directă.

Iar mesajul statului este mai tăios ca oricând: vrei să poluezi, plătește. Dacă nu poți plăti, schimbă mașina. Dacă nu poți schimba mașina, sistemul te va îngenunchea la fiecare început de an fiscal.