Diversiunea firului roșu, a lui Teodor Meleșcanu, îl agață și pe George Simion
Diversiunea firului roșu, a lui Teodor Meleșcanu, îl agață și pe George Simion
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestDe câteva zile, George Simion este pe buzele tuturor adversarilor politici, după ce preşedintele comisiei pentru controlul SRI, Ioan Chirteş (PNL), a lansat zvonul potrivit căruia sunt „acuzaţii şi dovezi clare“ că liderul AUR a avut întâlniri cu ofiteri GRU şi că a încercat să deturneze manifestaţii paşnice și marşuri electorale. Un fel de „fir roşu“, ediţie actuală… Firul roşu este un uriaş scandal politic declanșat prin 2000, care-l viza pe Teodor Meleșcanu, cel mai longeviv politician din România. Meleșcanu înființase un partid, care avea 20% din electoratul României. La acea vreme, a apărut o banală ştire despre o linie telefonică care ducea în două direcţii: la Ministerul de Externe, condus de Teodor Meleșcanu, şi la Preşedinţia României, care avea să preia conducerea țării, după Emil Constantinescu. Adică cei doi puteau vorbi, pe fire diferite, cu omologii din Federaţia Rusă non stop. Meleșcanu a decontat, mai târziu, politic… în timp ce Ion Iliescu câștiga alegerile prezidențiale. Istoria de atunci se repetă. Sau, cel puțin, seamănă izbitor de mult. Diversiunea firului roșu l-a agățat și pe Simion. Oare va avea același final?!
În campania electorală din anul 2000, o știre avea să-i aducă lui Teodor Meleșcanu sfârşitul aspirațiilor prezidenţiale. Înființase un partid cu trei ani în urmă, Alianţa pentru România (ApR), care-l scotea undeva la 20 % în sondaje, până la momentul scandalului intitulat generic „Firul Roșu“. În campania electorală din 2000 ar fi putut destrăma dreapta, dacă nu ar fi existat scandalul firul roșu. Bomba de presă arăta că există un telefon direct, cu „fir roșu“ între Președinția României și Kremlin, dar și între Ministerul nostru de Externe și același Kremlin.
Scandalul „Firul roșu“ a izbucnit în martie 2000, după ce presa națională a preluat un articol publicat pe 29 februarie de săptămânalul moscovit „Zavtra”. Știrea a fost preluată și difuzată și de către BBC. În urma scandalului, cei doi candidați al prezidențiale, Iliescu și Meleșcanu, au reacționat diferit. Meleșcanu l-a negat, iar procentele partidului au scăzut vertiginos. Iliescu a recunoscut din capul locului că are pe birou un asemenea telefon și că firul roșu funcționa, dar a susținut că nu utiliza această legătură cu Moscova.
Firul roșu i-a adus prăbușirea!
Anterior scandalului, Meleșcanu urma să negocieze o alianță cu liberalii. Discuțiile s-au blocat în momentul în care negociatorul liberalilor, prim-vicepreședintele Valeriu Stoica, a primit sondajele care indicau prăbușirea lui Meleșcanu. De la 20 %, își crease un nucleu semnificativ de susținători în rândul populației din mediul urban, a ajuns sub 5 %. Cât privește ApR, formațiunea nu a reușit să treacă pragul electoral la alegerile din 2000.
După o perioadă de derivă, în 2002, partidul a fost înghițit de liberali, iar Meleșcanu devenea prim-vicepresedinte PNL. Meleșcanu a candidat, din nou la prezidențiale, în 2014, după ce la alegerile din 2000 obținuse sub 2 % și obținând în primul tur de scrutin un număr de 104.131 voturi din numărul total de 9.723.232, terminând pe locul 9 din 14, cumulând circa 1,09% din toate voturile exprimate și validate. Se pare că „firul roșu“ l-a urmărit și la acest scrutin.
Câțiva ani mai târziu, Meleșcanu a vorbit despre „firul roșu“
Câțiva ani mai târziu, Meleșcanu făcea declarații despre „firul roșu“. „Acest sistem de comunicare era același pentru toate statele din fostul bloc comunist. Nu exista un fir roșu de la București. Dumneavoastră aveți întrebări roșii. Un fir roșu nu a existat niciodată. Sigur că a fost un ziarist care, probabil, a avut o idee extraordinară și a mers pe firul roșu, nu, era vorba de un sistem de comunicare pentru toate țările din lagărul socialist, pe care noi nu l-am mai utilizat, a fost scos din Ministerul de Externe și în continuare, după aceea, s-a închis toată posibilitatea de a folosi acest sistem.
A vorbi de un fir roșu între România și Moscova e aberant. Dacă vrea Rusia să vorbească cu cineva nu vorbește cu România neapărat, găsește ea alte țări. Asta face parte dintr-o, să spunem așa, o istorie interesantă și prin care s-au utilizat tot felul de lucruri. Ideea cu foarfeca pe care a tăiat-o Emil Constantinescu sau mai știu eu cine e aberantă, nu a existat niciun fir roșu“, spunea Meleșcanu, în 2021, la emisiunea Denisei Rifai.
Firul roșu... ediția 2024
Așadar, „firul roșu“ a revenit în atenția opiniei publice, cu personaje principale diferite... George Simion, pe de o parte, și adversarii politici, candidați la prezidențiale, pe de altă parte. Cei care vor să-l scoată din cursă...
Elena Lasconi este principalul opozant al lui Simion. Îi solicită şefului SIE să clarifice dacă Simion s-a întâlnit cu agenţi ai serviciului secret rusesc. „În România serviciile secrete au devenit stat în stat şi lipsa controlului civil o simţim fiecare dintre noi astăzi. Păi oare nu era de datoria SIE să ne clarifice dacă domnul George Simion s-a întâlnit pe teritoriul unui alt stat cu agenţi ai serviciului secret rusesc? Domnul Gabriel Vlase, PSD-istul de la SIE, nu credeţi că are obligaţia să ne clarifice cu privire la un candidat la Preşedinţia României pe care două ţări vecine l-au interzis? Dacă Simion s-a întâlnit cu agenţi GRU în Republica Moldova, SIE oare chiar nu ştie nimic? Domnul Vlase are obligaţia să iasă să clarifice acest subiect, să clarifice sau să plece acasă. Îi solicit domnului Vlase să iasă public să lămurească această chestiune“, a afirmat preşedintele USR.
De cealaltă parte, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană cereau premierului Marcel Ciolacu să publice documentele care conțin motivul pentru care liderul AUR are interdicție de a intra în Moldova și Ucraina.
În replică, premierul României a spus că informările pe care le-a cerut din Republica Moldova și din Ucraina nu fac referiri exprese la faptul că Simion ar fi spion rus și nici la faptul că acesta ar fi avut întâlniri cu spioni ruși. „Vă spun cu certitudine - nici una dintre cele două informaţii, nici cea din Republica Moldova, nici cea din Ucraina, n-au făcut referire la faptul că domnul Simion este spion rus, sau la faptul că domnul Simion a avut întâlniri. Nu am primit detaliat că a avut întâlniri cu vreun spion rus. Ăsta este adevărul“, a arătat premierul.
Marcel Ciolacu și George Simion
De ce a fost interzis George Simion în Ucraina. Guvernul a publicat documentul
Ulterior, Guvernul României a publicat documentele mult așteptate. „Am văzut de câteva zile această presiune de a se afla ce am primit eu în funcția de prim-ministru, direct sau prin serviciile de informații din România, cu privire la interdicțiile din Republica Moldova şi din Ucraina ale lui George Simion”, a declarat Marcel Ciolacu ca reacție la acuzațiile că folosește informații sensibile pentru a-și înlesni calea spre Palatul Cotroceni. „Şi atunci am început demersurile. În Republica Moldova, răspunsul a fost unul foarte simplu, s-au menținut lucrurile şi măsurile luate acum câțiva ani, parcă era Dodon sau cine era președinte, nu cunosc toată istoria, deci nu au dat lucruri suplimentare şi, cu adevărat, din Ucraina mi-a venit un răspuns scris“, a mai spus Marcel Ciolacu.
Scrisoarea oficială a guvernului ucrainean despre motivele pentru care George Simion are interdicție de a intra în Ucraina
În reacția guvernului ucrainean se spune că: „această decizie (n.a. de interdicție) a fost luată pe baza informațiilor disponibile cu privire la activitățile anti-ucrainene sistematice ale acestui politician, care sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei şi aduc atingere suveranității şi integrității teritoriale ale acesteia”.
„În conformitate cu ordinul prim-ministrului Ucrainei ca răspuns la scrisoarea prim-ministrului României, dorim să vă informăm că Serviciul de Securitate al Ucrainei a decis să aplice o măsură administrativă restrictivă sub forma unei interdicții de călătorie în Ucraina împotriva lui Simion George. Decizia a fost luată pe baza informațiilor disponibile privind activitățile sistematice ale politicianului care sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia. Declarațiile lui Simion George au ca scop discreditarea Ucrainei pe arena internațională și promovarea ideologiei unioniste care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei. În plus, a răspândit povești despre presupusele încălcări ale drepturilor minorității românești din țara noastră”, se arată în documentul trimis de autoritățile din Ucraina.
Simion: M-am întâlnit cu mulți și la Cernăuți și la Chișinău, dar toți erau români
Asemenea lui Teodor Meleșcanu, și George Simion, candidatul AUR în cursa pentru Cotroceni, neagă colaborarea cu Rusia.
„De dimineață până seara tot o întind că sunt pro rus, extremist sau prietenul lui Putin. Ați auzit asta la CNN, dar în America. Tot așa îi făceau și lui Trump. Exact aceleași minciuni, trase la indigo. Haideți să vedem. Veniți la dezbateri și arătați-mi cum sunt pro rus. Vreți să solicitați voi SRI-ului să spună dacă sunt pro rus sau dacă m-am văzut cu ruși? O cer eu, de aici de la Vaslui. SRI, vă rog, dacă aveți informații despre ce am făcut eu la 20 de ani, cred că eram un om important dacă la 20 de ani jucam în filme cu James Bond. Așa caută că undeva în 2012 m-am întâlnit eu cu cineva la Cernăuți. M-am întâlnit cu mulți și la Cernăuți și la Chișinău, dar toți erau români și fusese abandonați de statul român, care a continuat, din păcate, politica lui Stalin și a lui Hitler de rupere a națiunii române și de separare în trei state diferite a poporului român. Iar eu, în toată viața mea, nu am făcut altceva decât să fiu loial poporului român, să fiu loial țării mele și alor mei. Nu am niciun motiv de rușine“, a adăugat George Simion.
Acestea fiind spuse, rămâne de văzut dacă acuzațiile de spionaj îl vor afecta, din punct de vedere electoral, așa cum s-a întâmplat cu Teodor Meleșcanu, și dacă George Simion va avea aceeași soartă politică.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
10.1° Constanța 




















