DNA: Gruparea Mironescu se ocupa cu "captura statului", forma cea mai înaltă a corupţiei

Gruparea Mironescu se ocupa cu "captura statului", noţiune care exprimă forma cea mai înaltă a corupţiei, respectiv corupţia generalizată, pentru care este nevoie de mulţi oameni, persoane bine plasate şi influente, a spus procurorul Gheorghe Bocşan la instanţa supremă. Procurorul a arătat instanţei că termenul de "captură a statului" este unul ştiinţific criminalistic, el regăsindu-se în numeroase tratate internaţionale, precizând că este folosit în situaţiile în care corupţia la un nivel sectorial sau chiar la nivelul unui întreg stat este generalizată.

"Judecătorul fondului a reţinut corect elementele din dosar şi a reţinut insistenţa şi pericolul pentru ordinea publică al inculpaţilor. Pe apărările avocaţilor arăt că noţiunea de captură a statului este o noţiune criminologică, termen regăsit în numeroase convenţii europene. Este forma cea mai înaltă a corupţiei, respectiv corupţia generalizată. Este cazul acestui dosar, caz în care captura statului a fost una sectorială, în domeniul vamal şi portuar. Şi alte regionale au legături conexe cu Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa. Grupul a fost ambiţios, pentru că este nevoie de mulţi oameni pentru captura statului, cu persoane bine plasate şi influenţe", a spus procurorul Gheorghe Bocşan în faţa completului de cinci magistraţi de la instanţa supremă care a judecat contestaţiile celor 28 de persoane arestate în acest dosar.

Procurorul a ţinut să explice şi mecanismul prin care se producea evaziunea fiscală din Portul Constanţa, arătând că toate containerele interceptate au conţinut mărfuri suspecte, iar unele erau aduse prin firme fantomă.

"Ca să vă daţi seama cât de sfidători erau, dau doar un exemplu de firmă fantomă denumită Ha Ha Suspans Import Export; mie unul mi se pare o sfidate la adresa autorităţilor. Acest dosar este creat din o treime interceptări, o treime rezultatele controalelor efectuate în port cu ocazia demarării cercetărilor în acest caz, iar ultima treime cu rezultatele percheziţiilor informatice ale calculatoarelor luate în timpul percheziţiilor din Portul Constanţa de la firmele de comisionariat vamal", a mai spus procurorul în faţa instanţei.

Procurorul a arătat că intenţia de a distrugere probe din acest dosar relevă categoric, în opinia sa, pericolul pentru ordinea publică a acestei grupări. El a arătat, în acest sens, că directorul Direcţiei Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, Sunai Cadîr, dădea mesaje rudelor şi prietenilor pentru ca aceştia "să distrugă hârtii".

În ce priveşte declaraţia comandantul "Grupului de nave" Constanţa din cadrul IGPF, Adrian Pătraşcu, că discuţiile codate existente la dosar reprezintă în realitate convorbiri cu informatorii săi, procurorul a spus, pe un ton ironic, că "este la modă" ca orice poliţist care pretinde şi primeşte mită să arate că persoanele de la care ia bunurile nepermise fac parte din reţeaua lor de informatori.

Referitor la afirmaţia lui Pătraşcu potrivit căreia Guo Ning şi Valentin Ţiripan erau informatorii lui, procurorul a arătat că acesta avea funcţie de conducere, şi nu de execuţie astfel că nu mai putea opera cu informatori. Procurorul a adăugat că unitatea "Grup de Nave" Constanţa nu a avut nicio acţiune notabilă în perioada comiterii infracţiunilor, fiind "un organ pasiv, ce urmărea interesele obscure ale grupului organizat".

Procurorul le-a mai arătat judecătorilor şi ordinile de blocare a unor transporturi la intrarea în Portul Constanţa aparţinând unor oameni de afaceri, pe motivul că aceştia din urmă nu şi-au plătit "amenzile" către grupul infracţional, reluând afirmaţia că gruparea Mironescu se ocupa cu "captura statului".

Referitor la limbajul codat folosit de majoritatea inculpaţilor din acest dosar, procurorul a dat citire mai multor interceptări prin care a dorit să le arate judecătorilor cât de evidentă este decodarea sintagmelor folosite de inculpaţi.

Procurorul a menţionat că inclusiv Eugen Bogatu a recunoscut în declaraţia sa că un sandviş reprezenta o sticlă de whisky, ceea ce reprezinta mai departe aproximativ 50 de euro.

El a adăugat că a avut dificultăţi în descifrarea sintagmei "să-mi dai doi pari", ironizând aceste expresii şi arătând judecătorilor că dacă ar fi să se excludă varianta descifrării lor şi să se creadă că discuţiile reprezintă în realitate ceea ce par, atunci se poate considera că "este vorba de un club de sado-maso în care toată lumea îşi lua şi îşi dădea palme şi pari".

Ca o particularitate a acestui grup infracţional, procurorul a arătat că unii dintre inculpaţi schimbau foarte des telefoanele mobile şi cartelele telefonice "recordul absolut în acest caz fiind 16 telefoane cu 16 cartele în două luni şi jumătate, deţinute de către inculpatul Ţiripan".

Referitor la situaţia generală din acest dosar, procurorul Bocşan a lăsat de înţeles că vor fi cercetate şi alte persoane în acest caz ancheta fiind în fază incipientă.

Procurorul a mai arătat că în cadrul acestei anchete au fost furnizate aproximativ 11.000 de note de interceptare, din care în opinia sa doar 2.400 au fost concludente, restul reprezentând repetări sau discuţii care nu făceau decât să confirme situaţia deja stabilită.

Fostul secretar general al MAI Laurenţiu Mironescu, fostul şef al Direcţiei Domenii Portuare Eugen Bogatu şi celelalte 26 de persoane acuzate în dosarul privind importurile nelegale din Portul Constanţa rămân în arest, completul de cinci judecători respingând, marţi, definitiv, recursurile acestora.

În acest dosar sunt cercetate de procurorii anticorupţie 30 de persoane, dintre care 28 au fost arestate, una a primit mandat de arestare în lipsă, iar senatorul PDL Mircea Marius Banias are interdicţie de a părăsi ţara pentru 29 de zile.

Sursa: mediafax.ro