REPLICA ONLINE CONSTANTA

11.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
11.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Documentul care a aruncat în aer proiectul Fin.Co.Ge.Ro Spa, tranşat în instanţă

Documentul care a aruncat în aer proiectul Fin.Co.Ge.Ro Spa, tranşat în instanţă

Replica API 7 februarie 2018 | 00:07 304

Avocaţii vor să se ajungă la Curtea Constituţională

Avocaţii vor să se ajungă la Curtea Constituţională

Avocaţii italienilor de la Fin.Co.Ge.Ro Spa Catania, „SCA Haşotti şi Asociaţii”, insistă asupra sesizării Curţii Constituţionale Române (CCR), în legătură cu aspectele care aproape că au dat peste cap afacerea imobiliară dezvoltată la malul mării. Numai că, până la CCR, excepţia de neconstituţionalitate invocată trebuia să fie aprobată de Judecătoria Constanţa.

Mai exact, este vorba despre certificatul de atestare fiscală, prezentat în momentul licitaţiei din anul 2000, pe vremea primarului Gheorghe Mihăieşi, de către o firmă concurentă, „Pons Investment”, licitaţie câştigată de Fin.Co.Ge.Ro. Potrivit procurorilor Parchetului Curţii de Apel Constanţa, firma respectivă, Pons Investment, a depus o copie a certificatului care atesta în mod nereal că la data de 31.03.2000 nu figura cu datorii către bugetul de stat.

În realitate, verificând în arhivele instituţiilor fiscale, anchetatorii au descoperit că Pons Investment avea datorii, iar pentru ca participarea la licitaţia din 2000 să nu fie afectată de acest lucru, documentele au fost falsificate. Odată descoperit acest lucru, teoretic licitaţia ar fi trebuit să fie lovită de nulitate. Numai că, de la momentul depunerii înscrisului şi până la descoperirea lui, în 2016, au trecut 16 ani, iar fapta... s-ar fi prescris!

Acţiune respinsă pe fond

Pe acest argument s-au bazat şi avocaţii, în momentul formulării excepţiei respective. Acţiunea a fost, iniţial, respinsă ca inadmisibilă de Judecătoria Constanţa, în cameră preliminară, în luna noiembrie a anului trecut, invocându-se Art. 29, alin (5) din Legea 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, articol care spune, de fapt, la alin (1): „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”.

Ce spune avocatul italienilor:

Mai multe lămuriri am primit de la avocatul Tudor Haşotti, reprezentantul firmei italiene: „În principiu, excepţia invocată de noi priveşte posibilitatea procurorului de a cere desfiinţarea unui înscris, în condiţiile în care rezultă din actul de sesizare, adică de la bun început, că fapta era prescrisă. În condiţiile în care fapta era în mod evident prescrisă, procurorul nu mai avea voie să mai facă anchetă penală şi să ceară desfiinţarea înscrisului respectiv, care era un certificat de atestare fiscală. Treaba este prea delicată pentru ca cineva să fie interesat să o clarifice”, a declarat pentru „Replica” avocatul Tudor Haşotti.

În acest moment, dosarul se află la Tribunalul Constanţa, după ce avocaţii italienilor au contestat decizia instanţei de fond, respectiv Judecătoria Constanţa. Tribunalul urmează a se pronunţa asupra contestaţiei pe data de 15 februarie.

De remarcat că acest litigiu nu este singurul de acest gen, în care este implicată firma italiană. Fin.Co.Ge.Ro. Spa Catania apare în mai multe scandaluri de acest gen, la Brăila şi Galaţi. Principalul motiv al disputei este megaproiectul Aeroportul Internaţional „Dunărea de Jos“. Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania a semnat un acord cu consiliile judeţene din cele două judeţe prin care, partea română se angaja să creeze o societatea public-privată pentru demararea lucrărilor de infrastructură şi pentru construirea aeroportului.

Ulterior, italienii au comandat o serie de studii de fezabilitate şi de proiecte, care au costat, spun ei, 1,5 milioane de euro, au concesionat terenurile pentru investiţii, însă totul s-a năruit pentru că autorităţile române au abandonat proiectul, principalul responsabil fiind fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.

Daniel ALBU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
O vorba spune ca hotul neprins e negustor cinstit. Hotul asta a fost prins, cam tarziu, dar a fost prins. Ce facem, il iertam? Eu zic ca nu
5
0

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102