Dragoș Anastasiu a demisionat: „Există 2 tipuri de șpăgi - de supraviețuire și de îmbogățire“. Video
Dragoș Anastasiu a demisionat: „Există 2 tipuri de șpăgi - de supraviețuire și de îmbogățire“. Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestVicepremierul Dragoş Anastasiu și-a anunțat demisia, duminică, într-o conferință de presă de peste o oră, în care a vorbit despre contextul în care, timp de opt ani, în perioada 2009-2017, compania sa a mituit o angajată ANAF. El a susținut că contextul în care a acceptat să dea mită a fost „unul de criză majoră” și fost vorba despre „șpagă de supraviețuire” în fața abuzurilor statului. Anastasiu a susținut că „există două tipuri de şpăgi”: „există şpăgi de supravieţuire şi şpăgi de îmbogăţire şi, din punctul meu de vedere, treaba a fost din zona de supravieţuire”. El a subliniat că „nici o secundă” nu a făcut evaziune fiscală și a încercat să explice și de ce compania sa a denunțat-o pe inspectoarea ANAF abia după opt ani.
„Am luat câteva zile de gândire, înainte să ies, în urma a tot ce s-a întâmplat în spaţiul public, cu privire la persoana mea, odată pentru a acumula cât mai multe informaţii, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări şi pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pe care ar trebui să o iau eu, pentru a nu periclita Guvernul României şi chiar şi pe persoana mea fizică“, a spus vicepremierul în conferinţa de presă.
„Aș vrea să încep cu contextul în care ne aflăm, un guvern care e de o lună instalat, condus de Ilie Bolojan, care este extrem de determinat și de ferm în a face reformele de care România are nevoie. Suntem obligați la reforme, pentru că situația bugetului este una extrem de dură, de tensionată.
A fost necesară o frână de mână trasă brusc pentru ca agențiile de rating să nu ne degradeze de la penultimul nivel acceptabil pentru investiții. Această frână a lovit în multe categorii.
Nimeni nu își dorește să afecteze sporurile celor care lucrează la buget, pensiile, bursele, studenții, profesorii, deci multe categorii afectate, un lucru nedorit, dar extrem de necesar și care s-a dovedit a fi util.
Trebuie să mergem mai departe cu planul de reformă. Suntem în faza pachetului 2, care are mult de-a face cu lipsa de echitate din societate, are de-a face cu risipa și cu eficiența. Sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, în zona administrației publice locale și, de asemenea, măsuri de eficientizare a companiilor de stat. Aici a apărut persoana mea în joc, într-un grup de lucru cu mai multe ministere, proprietarii multor companii de stat, 1.337 de companii, câteva foarte performante, unele care se țin pe linia de plutire și foarte multe care au probleme foarte mari.
Încă sunt multe sinecuri, este un loc pe care dacă îl deranjezi e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Ne așteptăm să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze. Acesta este momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele, nu este ceva la care să nu ne fi așteptat. Atunci când deranjezi, lumea reacționează“, a spus Anastasiu.
„Nu, nu sunt șpăgar. Sunt un om onest și integru. Când am avut întregul adevăr, m-am dus la DNA. Reforma trebuie să continue. Plecarea mea nu va opri acest lucru, să nu se bucure prea mulți. Avem un premier decis să continue reforme. Nu am mințit. Antreprenorii nu trebuie să poarte anatema incorectitudinii și nu trebuie să fie demobilizați. Statul trebuie să devină un partener loial al business-ului. În încheiere aș vrea să mulțumesc multor oameni, familiei mele, care s-a uitat la televizor.
N-am venit să mă poziționez ca victimă, ci să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul. O să încep cu contextul anilor 2005, 2006, 2009, așa cum l-au avut companiile conduse de mine în acea perioadă. Am avut o companie care făcea transporturi internaționale, avea suficient de multe autocare, mulți angajați, o activitate care este în așa fel reglementată încât e necesară rambursarea de TVA“, a declarat Dragoș Anastasiu.
Anastasiu: „Trei ani de zile compania mea a fost anchetată de poliția economică“
„Trei ani de zile compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. S-a constatat la un control la graniță al câtorva autocare ale subantreprenorilor noștri că erau mai mulți pasageri decât bilete prezente. Au venit să verifice ultimii cinci ani, 500.000 de bilete, era un munte de cutii.
Ne-au solicitat să detașăm un om ca să fie prezent la verificări, am detașat un om acolo. Lucrul acesta a durat trei ani. După ceva timp am întrebat mirat ce anume caută pentru că am zis că poate putem să ajutăm, au spus că vor să compare numărul de bilete din plicuri cu evidențele de la Poliția de Frontieră. Am întrebat Poliția de Frontieră să ne spună dacă evidențele sunt opozabile justiției și să ne dea intrările și ieșirile șoferilor noștri în perioada unui an de zile. Răspunsul a fost așa: Evidențele noastre nu sunt opozabile justiției. Ne-au dat evidențele legate de fiecare șofer în parte, evidențele erau absolut nerelevante.
Trei oameni au lucrat la Poliția Economică trei ani, timp în care rambursarea de TVA a companiei noastre a fost blocată, că așa era regula, și se adunaseră bani mulți, depășeam un milion de euro. Venise criza financiară. Pe autocarele noastre, jumătate din pasageri. Fiecare cursă era o pierdere, acum mergeam cu 25-30 de pasageri.
Situația companiei era absolut dezastruoasă, motiv pentru care am tot încercat să urgentăm finalizarea anchetei. După trei ani și ceva am fost chemat și mi s-a spus: Nu avem absolut nimic ce să vă reproșăm. Pe un sens aveți mult mai multe bilete decât avem noi evidențe, pe alt sens aveți ceva mai puține, dar per total aveți mult mai multe în înregistrări decât în acele evidențe de la Poliția de Frontieră, care oricum erau neopozabile justiției.
Am fost privit în ochi și mi s-a spus: După trei ani de anchetă eu nu pot să închid pur și simplu acest dosar, voi propune începerea urmăririi penale, nu pot închide dosarul pentru că s-a lucrat prea mult la el. Motiv pentru care s-a solicitat începerea urmăririi penale împotriva mea.
Am fost chemat la parchet și mi s-a spus textual: eu nu știu ce să fac cu acest dosar, pentru că nu am ce să fac cu el, de ce este la noi? Nu știu să spun. Am scris o declarație, peste două săptămâni s-a închis dosarul. Acesta este contextul în care în 2009 vine ANAF cu persoana inculpată în dosarul de care facem vorbire și începe control de fond pe cinci ani. Durează patru luni și la un moment dat colaboratorii mei vin la mine și mi-au spus totul pe contabilitate este foarte bine, dar avem probleme legate de evidențele din ștatele de plată.
Inspectoarea ne-a spus că e grav și are o propunere constructivă: Avem două variante, ori suspendăm controlul, vă uitați pe toate evidențele, le refaceți, ștate de plată de mii de persoane timp de cinci ani, și vedem ce iese – sau închidem acum controlul și vă recomand o firmă care se va ocupa de aceste lucruri, va dura câteva luni, dar eu am încredere în această firmă că va face lucrurile să se întâmple în așa fel încât să avem evidențele la zi.
Dragoș Anastasiu: „Aveam de ales între un posibil faliment sau să dau curs șantajului“
Acesta e un moment în care eu și partenerul a trebuit să decidem ce facem. Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători peste tot în Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu aceste autocare ale noastre acasă, sau să dau curs șantajului, să dau curs propunerii și să închidem dosarul. În măsura în care toate celelalte elemente ale controlului erau în regulă.
Partenerul meu a semnat un contract pe una din firmele noastre pe care el o gestiona și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu. Eu nu l-am avut la momentul respectiv.
Ce anume s-a întâmplat ulterior și ideea că a durat foarte mult până când partenerul meu a mers la DNA și a denunțat. Au fost niște încercări de rezolvare a problemei, n-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic, colaboratorii mei au preluat lucrul, au refăcut toate ștatele de plată pentru ca la sfârșit să vedem că sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost nevoie.
La un moment dat, au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF și a firmelor respective, care s-au soldat cu facturi pur și simplu neplătite, un an, doi, trei, patru. Eu n-am avut informații cu privire la faptul că de exemplu facturile nu erau plătite și la un moment dat lucrul acesta a explodat, am aflat, am întrebat de ce, mi s-a spus că de frică pentru că persoana respectivă a mai venit în control la noi cu alte ocazii și că de fiecare dată cu aceeași severitate, aceleași țipete, amenințări la adresa colaboratorilor mei, a introdus acest sistem de teroare care a generat frică, de a pune presiune pe reziliere de contracte, pe plata facturilor etc.
Am decis cu partenerul să spunem adevărul, el semnase contractul, el a fost cel care a depus denunțul, eu am fost martor, am știut în primă fază, mi-am asumat într-o situație de foarte mare criză. Ce s-a întâmplat apoi ați văzut“, a completat Anastasiu.
„Știu că toți mi-au trimis mesaje să rezist, să merg mai departe. Eu rezist, am trecut prin multe grele, am făcut multe greșeli și am plătit pentru ele. Să nu fie dezamăgiți că cineva venit din mediul privat face un pas în lateral. Îi rog pe toți cei care au criticat și pe toți cei din mediul privat să găsească pe cineva mai bun, pe cineva curat, perfect, dacă se poate, dar nu să stea și doar să critice. Am discutat foarte mult cu foarte multe organizații de business, a fost o efervescență extraordinară, au venit idei, au venit propuneri, au venit soluții, au venit oameni, cum n-a fost niciodată, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze. Plecarea mea din Guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească – dimpotrivă! Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut în Guvern îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP. Îl rog să continue această muncă, punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă – nu degeaba, probabil. Nu vreau să decredibilizez imaginea Guvernului“, a mai spus Anastasiu.
Anastasiu: „Umilirea antreprenorilor nu cred că este un comportament corect al statului român“
„Controalele ANPC. Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, dar una e să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe TikTok. Umilirea antreprenorilor nu cred că este un comportament corect al statului român. Apelez la stat să nu mai facă așa ceva. Să își facă datoria. Încurajez fiecare antreprenor să vorbească, să spună în ce condiții s-a făcut business în România și cât de bun e statul ca partener. Statul s-a ameliorat în ultimii ani, dar a fost inacceptabil ani și ani de zile. Aș mai vrea să abordez un capitol despre abuzurile statului român. Am primit mii de mesaje, am citit, am văzut spațiul public, au fost foarte multe comentarii, influenceri, comentatori de toate felurile. Multe din comentarii sunt corecte, și cele cu povești similare, au fost foarte mulți antreprenori care au spus că au pățit și ei, asta este realitatea anilor respectivi și probabil și astăzi continuă într-un anumit fel. Și cele care critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea cedând șantajelor și bullyingului statului, și acestea sunt corecte“, a precizat Dragoș Anastasiu.
De asemenea Anastasiu a precizat că în România „există 2 tipuri de șpăgi - de supraviețuire și de îmbogățire.“
„Am fost declarat șpăgar... Aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu nu foarte de mult cu privire la șpăgi în România. Există 2 tipuri de șpăgi - de supraviețuire și de îmbogățire. Din punctul nostru de vedere, treaba a fost de supraviețuire. În anii '90, șpaga era cu plicul sau cu geamantanul, după anul 2000 lucrurile s-au mai sofisticat - nu se mai merge cu geamantanul sau cu plicul, se merge cu contracte de consultanță și cu alte variante de tipul acesta. În perioada de timp în care au continuat aceste contracte până la un moment dat după care mult mai mult facturi neplătite - în toată perioada asta a fost zona de frică și de supraviețuire. În toată această perioadă, compania mea a plătit 75 de milioane de lei impozite la stat. Nu am făcut nici o secundă evaziune fiscală“, a mai declarat Anastasiu.
„În acest moment, în acest climat, îmi este foarte clar că nu mai pot să ajut, fiindcă, indiferent ce aş spune şi aş face, va continua procesul de denigrare, bazat pe nişte fapte, dar dus la extrem. Ăsta este motivul pentru care, discutând cu premierul, i-am spus că aş face mai mult rău decât bine şi că este momentul să fac un pas în lateral, în spate, şi să demisionez”, a declarat Anastasiu
Reamintim că în dosarul prin care inspectoarea ANAF Angela Burlacu a fost trimisă în judecată și apoi condamnată la închisoare, Anastasiu a recunoscut mituirea angajatei ANAF atât în fața procurorilor DNA, cât și a judecătorilor.
Reacționând vineri pe Facebook la informațiile apărute în spațiul public, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în dosar a fost „martor, nu denunțător”.
„Când, fiind antreprenor, gestionezi mai multe companii care, la rândul lor, sunt conduse de manageri, este imposibil să ai informații la zi și amănunte despre toate operațiunile în derulare. Dar atunci când ai informațiile complete, trebuie să acționezi corect și în spiritul legii. Asta este ceea ce am făcut eu”, a explicat vineri Dragoș Anastasiu.
Video:
.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.1° Constanța 















