Duminică a avut loc echinocţiul de toamnă: ce înseamnă asta

Fenomenul denumit "echinocţiu de toamnă" se explică în felul următor: "Pământul are o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui, în această mişcare ajunge într-un punct numit "nod"(care poate fi ascendent sau descendent), în care razele Soarelui cad perpendicular pe axa Pământului (axa Pământului reprezintă linia care uneşte Polul Sud cu Polul Nord). În momentul în care razele Soarelui cad perpendicular pe axa Pământului putem spune că suntem în anotimpul toamna sau în anotimpul primăvara. În ambele emisfere ale Pământului vor fi să zicem temperaturi aproximativ egale, acest lucru semnifică de asemenea că ziua este egală cu noaptea. Momentul echinocţiului de toamnă s-a desfăşurat în ziua de duminică 22 septembrie la ora 23:00. Soarele a intrat în punctul "autumnal" (situat în Constelaţia Fecioarei). În acest punct s-a intersectat ecliptica (drumul Soarelui prin cele 12 Constelaţii zodiacale) cu Ecuadorul ceresc (care împarte emisfera Nordică cerească de emisfera Sudică cerească). Diferenţa care s-a remarcat în acele momente a fost că Soarele se afla cu câteva minute mai jos de arc (mai exact de sfera cerească) faţă de poziţia de acum câteva zile la aceeaşi oră. Asta semnifică faptul că ziua va fi egală cu noaptea, iar începând cu data de 22 septembrie ziua va descreşte până la solstiţiul de iarnă", a explicat, pentru "Replica" Constanţa, Alexandru Pântea, voluntar în cadrul Planetariului din Constanţa. În emisfera sudică a Pământului, însă, pe data de 22 septembrie a avut loc echinocţiul de primăvară. De la această dată, durata zilelor va începe să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până pe 21 decembrie, când va avea loc solstiţiul de iarnă, adică cea mai lungă noapte din an.

Roxana ROTARU