Dumitru Nancu, despre instrumentele pe care FNGCIMM le pune la îndemâna populației. Video

Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri și vicepreşedinte al Asociaţiei Europene a Instituţiilor de Garantare a acordat un interviu despre instrumentele pe care FNGCIMM le pune la îndemâna populației.

Dumitru Nancu, Emilia Babu

Emilia Babu: Vreau să facem un bilanț, o analiză a celor 4 ani de mandat, 2020-2024.

Dumitru Nancu: Întreaga mea activitate vreau s-o evaluez în funcție de indicatorii de performanță, cei financiari și non-financiari. În ceea ce privește indicatorii financiari, discutăm despre anul 2023, aici avem cei mai importanți indicatori financiari pentru o societate comercială, profitul și cifra de afaceri. Din punct de vedere al profitului, Fondul Național de Garantare este cea mai profitabilă instituție financiară a statului român. La sfârșitul anului 2023, am obținut un profit de 236 de milioane de lei, de 7 ori mai mult decât aveam fondul la finalul anului 2019. În anii 2018-2019, care au fost  ani de creștere, profitul a fost undeva la 50 de milioane și a ajuns la 235. Acest lucru se datorează colegilor mei. La preluarea mandatului, Fondul Național de Garantare avea un singur program la prima casă, introdus în 2009, program care a fost schimbat în 2019. Când am preluat mandatul, am schimbat programul, am introdus un plan de 14 programe, față de unul care era la momentul respectiv.

E.B.: Cât succes ați avut cu introducerea acestui program?

D.N: În 2021 a fost cel mai mare plafon alocat vreodată în cei 15 ani de „Prima casă”, 2,5 miliarde, care a fost epuizat în două zile.  Cifra de afaceri, de asemenea, în 2019  a fost 141 milioane și am reușit să o triplăm, să ajungem la 326 milioane de lei. Totodată, sistemul financiar bancar a fost de mare ajutor, ne-a înțeles în anul 2020, a fost un sprijin.

Video 1:

 E.B.: Cu ce sistem bancar lucrați?

D.N.: Cu toate băncile, am început cu 23 de bănci. Când am ajuns la Fondul Național de Garantare, era blocată aceasta colaborare, între el și bănci, și am reușit să o deblocăm prin aceste instrumente financiare.
În 2020-2021, s-au acordat garanții pentru românii care au vrut să-și suspende ratele. Practic, orice român care avea un credit prin „Prima casă” putea aplica pentru garanții. Ne-am asumat un risc, dar, din fericire, doar 3-4 garanții au fost executate. Când facem impactul fiscal al acestor garanții, trebuie să vedem efectul de multiplicare în economie și să vedem câte din aceste garanții au intrat în neplată.

În ce privește impactul fiscal, noi în fiecare an suntem în lucru să facem tot  programul, întrucât avem și garanții închise în momentul acesta, la 3 ani de când a fost capitalul de lucru alocat.
Prin creditul Evolving sau creditul de capital de lucru care a fost acordat pe 3 ani, prioritară era plata taxelor si impozitelor la bugetul de stat, plata salariilor si a facturilor. Deci, avem efect indirect. Cine a beneficiat? Statul, muncitorii, și toți cei care au accesat programul.  

Video 2:

Pe lângă indicatorii financiari, există acei indicatori non-financiari, prin calitatea serviciilor ori produselor pe care le oferă. În anul 2020, Fondul Național de Garantare avea două reprezentanțe: Iași și Cluj. Am încercat să descentralizăm activitatea, să facem șase sucursale, pe fiecare agenție de dezvoltare regională am creat o sucursală. Vom accelera acest proces, astfel încât aceste sucursale să devină parteneri ai agențiilor de dezvoltare.
Obiectivul final general era să mutăm presiunea de pe bugetul de stat pe bugetul comisiei europene și să descentralizăm activitatea, activitatea descentralizării să se adreseze sucursalelor de acolo.

E.B.: S-au întâmplat atâtea lucruri, lucruri bune în 2020-2024. Ce planuri de viitor aveți?

D.N.: În acest moment, suntem prima instituție financiară care a primit acordul comisiei europene, suntem o instituție care poate contracta direct de la Comisia Europeana garanție, nume și cont. Practic, din cele 16 instituții și 27 state membre, România este a 16-a care a obținut și singurul fond de garantare, restul sunt bănci de dezvoltare.
Am făcut patru produse prin care sperăm să atragem garanții în valoare de 500-550 de milioane de euro. Este un proiect pe care l-am început în 2020 și după 4 ani am primit aprobare.
În final, vreau să vă spun că Invest este cel mai mare plan de investiție a comisiei europene, cunoscut și Planul Juncker.

E.B: Despre planul  AICM ce ne puteți spune?

D.N.: Anul acest, în luna iunie, am avut Adunarea Generală și Consiliul de Administrație, am încheiat un mandat, în calitatea mea de vicepreședinte și membru al Consiliului de Administrație.
Un alt lucru pe care am vrut să-l implementez la Fondul de Garantare a fost digitalizarea completă a garanției, am avut un proiect pilot în perioada de pandemie și încercăm acum ca toată activitatea noastră să ajungă digitalizată. Aceasta ajută foarte mult, un dosar dacă este complet poate să fie aprobat și în 48 de ore.
Între 11 și 14 septembrie avem întâlnirea la Bruxelles pe instrumente financiare. Noi deja am semnat cu Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, avem deja aprobate șase instrumente financiare, unul dintre ele, de tip garanție de portofoliu combinat cu Grant, finanțat din programul de educație și ocupare 2021-2027.  Aici intrăm deja într-un segment nou,  vorbim de întreprinderi sociale. Garanția total buget, oferită de Comisia Europeană, e de 100 de milioane de euro și vom combina instrumentul financiar, minim 10% va fi Grant, iar diferența va fi plată de dobândă și subvenție, pe perioadă de 7 ani. Al doilea instrument financiar în care a fost deja aprobat este memorandumul, instrument financiar finanțat din POCIDIF, aici bugetul este mult mai generos, merge prin produse complementare.
De asemenea, suntem foarte avansați, am semnat cu ADR S-V Oltenia, instrument financiar de tip garanție de portofoliu.

Video 3:

.