Dunărea scade, Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne oprită. Ce vom face la iarnă cu acest gol uriaș în sistemul energetic?!

România intră în sezonul rece cu vulnerabilități structurale majore. Toamna se numără bobocii, dar în sistemul energetic național se numără mai degrabă blocajele. În timp ce sistemul de energie electrică tremură, Guvernul apelează la soluții financiare de avarie din Fondul de Rezervă, alocând în total 12,1 milioane de lei doar pentru lucrările din luna august. Dar unde este planul pentru criza energetică?

România intră în toamnă cu o problemă majoră în sistemul energetic: producția de la Cernavodă este afectată de nivelul scăzut al Dunării, în timp ce autoritățile caută soluții pentru menținerea în siguranță a instalațiilor și pentru acoperirea necesarului de energie.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât centrala nucleară de la Cernavodă are o contribuție importantă la sistemul energetic național. Nuclearelectrica arată că energia nucleară asigură, în mod obișnuit, aproximativ 18-20% din producția națională de electricitate.

Centrala de la Cernavodă este oprită complet încă din data de 13 august. Ambele reactoare sunt pe zero, lăsând un gol imens de aproape 20% în producția națională de electricitate.  Motivul oficial îl reprezintă debitele catastrofale ale Dunării, aflate la minime istorice. Dacă seceta este un fenomen climatic de înțeles, lipsa unui Plan  viabil cade exclusiv în sarcina autorităților. România se află în alertă energetică oficială din 1 august, acoperind deficitul uriaș din importuri.

Dunărea s-a micșorat cu 58%

Hidrologii de la Apele Române Jiu avertizează: „Dunărea continuă să aibă un debit redus la intrarea în România. Cifrele oficiale arată amploarea problemei hidrologice, debitul la intrarea în țară , Baziaș, s-a prăbușit la 1.600 mc/s, în condițiile în care media multianuală pentru luna septembrie este de 3.800 mc/s (cu 58% mai mică). Prognoza pe termen scurt indică o accentuare a deficitului, cu o scădere estimată până la 1.350 mc/s.

Din acest motiv, Cristian Bușoi , Secretar de Stat din Ministerul Energiei, a recunoscut deschis blocajul: „La Cernavodă situația este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului (...) pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire. Deci, în următoarele 10 zile nu întrevedem posibilitatea de a redeschide Centrala de la Cernavodă.”

Cristian Bușoi a mai adăugat: „Suntem aproape de nivelul minim de siguranță pentru redeschidere. Din păcate avem scăderi, nu putem avansa public o dată certă.”

Cârpeli de milioane din Fondul de Rezervă și instabilitate la vârf

În timp ce sistemul de energie electrică tremură, Guvernul apelează la soluții financiare de avarie din Fondul de Rezervă, alocând în total 12,1 milioane de lei doar pentru lucrările din luna august.

Conform Hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), fondurile au fost împărțite strict pe urgențe: 7 milioane de lei au fost destinați scufundării unor barje pentru dirijarea debitului de la gura Brațului Bala spre Dunărea Veche, iar restul de 5,1 milioane de lei au fost alocați pentru dragajul a 100.000 de metri cubi de nisip în punctele critice Turcescu-Caragheorghe și Cochirleni. Plata pentru dragaj se face etapizat: jumătate a fost achitată pentru punctul Turcescu-Caragheorghe, urmând ca restul sumei să fie deblocată după relocarea utilajelor și a diferenței de 50.000 mc de la Cochirleni la punctul Caragheorghe.

Cancelaria Prim-Ministrului promite soluții tehnice temporare, inclusiv utilizarea unor pompe de urgență în coordonare cu MApN și IGSU sau transferuri de apă din Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sursa tuturor acestor finanțări de moment rămâne Fondul de rezervă bugetară prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026.

Pe termen lung, autoritățile mizează pe actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului structural BALA II, aprobat inițial în 2024, dar depășit deja de realitatea actuală.

Cristian Bușoi

Paradoxul stocării:  Avem resurse suficiente de energie, dar suntem în criză

În ciuda asigurărilor standard oferite de Cristian Bușoi , conform cărora „sistemul dispune de resursele necesare, sursele fotovoltaice ajută la acoperirea consumului în orele de vârf din timpul zilei, iar continuitatea alimentării este asigurată” , realitatea tehnică și economică din piață scoate la iveală disfuncționalități majore.

Situația devine și mai critică pe termen mediu, anul viitor, Unitatea 1 intră în retehnologizare planificată, ceea ce înseamnă o nouă pierdere masivă și prelungită.

În acest context, prioritățile abstracte publicate pe rețelele sociale de Mihai Jurca Reprezentantul Special pentru reconstrucția Ucrainei, care vizează „logistica Dunăre-Marea Neagră și interconectarea energetică”  riscă să rămână ineficiente în absența unei infrastructuri interne solide.

În tot acest timp, blocajul politic complică deciziile strategice, țara fiind condusă de peste patru luni de un guvern interimar fără putere de a emite ordonanțe de urgență.

Mihai Jurcă

Fără capacități naționale de stocare de mare anvergură, extinderea interconectărilor înseamnă doar că România va continua să livreze energie ieftină la prânz în rețeaua regională și să o importe înapoi la prețuri de speculă, din bateriile străine, în fiecare seară de iarnă.